Premium
Comisia Europeană a lansat un avertisment către București din cauza întârzierii implementării măsurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în vreme ce ministrul român Adrian Câciu subliniază necesitatea accelerării progresului, dar aplaudă pașii deja parcurși, relatează Euractiv citat de Rador Radio Romania.
România a realizat un „progres remarcabil” cu implementarea PNRR, a declarat Câciu, ministru al investițiilor și proiectelor europene. Dar la conferința anuală de miercuri privind implementarea PNRR el a admis și nevoia accelerării ritmului proiectelor.
„România a colectat deja 33,1% din fondurile alocate prin planurile de redresare, și au fost cheltuiți deja 1,9 miliarde de euro cu execuția în martie”, a declarat el.
„Pragmatic, trebuie să grăbim implementarea și fondurile disponibile, pentru a susține dezvoltarea economiei”, a adăugat el.
Țara a primit primul credit de pre-finanțare de la UE în decembrie 2021 și prima tranșă de bani în octombrie 2022.
Planul UE e menit să ajute statele să-și revină după pandemia de Covid-19 și să le înlesnească reformele și investițiile în multiple sectoare economice, guvernamentale și sociale pentru a progresa cu sustenabilitatea și digitalizarea.
„România a realizat un progres remarcabil în ultimul an cu implementarea PNRR”, a declarat Câciu într-un comunicat de presă.
PNRR e „foarte bine” conceput, a declarat miercuri Céline Gauer, directoare generală a DG RECOVER. Însă ea a precizat că a treia tranșă din PNRR pentru România a fost „întârziată” din cauză că nu au fost implementate reformele.
Ea afirmă că e esențial ca România să „accelereze implementarea reformelor” în 2024.
Conform lui Gauer, 2024 va fi decisiv pentru succesul sau eșecul României în a-și atinge obiectivele.
Cum România mai are la dispoziție doar 29 de luni pentru a atinge 400 de praguri și ținte, ea a avertizat că dacă până în august 2026 nu vor fi trimise cererile de plată sau nu vor fi satisfăcute condițiile convenite, rezultatul ar fi pierderi financiare și poate chiar obligația României de a înapoia fonduri către UE.
Declan Costello, director general adjunct al DG ECFIN, s-a declarat și el îngrijorat de situația fiscală, afirmând că măsurile de corecție ar fi trebuit să fie implementate până acum.
„Ultima oară când am verificat cifrele ne așteptam la un deficit de peste 6%, care anul acesta ar fi trebuit să se reducă. Vedem că lucrurile merg în direcția greșită”, a declarat Costello.
Comisia se așteaptă ca deficitul României să bată mai degrabă spre 7% în 2024, a precizat el.
„Deficitul fiscal, combinat cu deficitul de cont curent, e îngrijorător și va reprezenta un pericol pentru România”, a subliniat Costello, insistând pe necesitate unui plan fiscal pe termen mediu „credibil”.
România are deficit fiscal încă din 2020.
Câciu a admis întârzieri în procesul de aprobare a cererii pentru a treia tranșă, în valoare de 2l,l6 miliarde de euro și trimisă pe 15 decembrie. Termenul-limită pentru aprobarea ei de către Comisie a expirat pe 16 martie.
România ar putea să primească 28,5 miliarde de euro prin PNRR până în 2026, iar din cele 9,4 miliarde primite deocamdată numai 2 miliarde au fost și cheltuite.
