Premium
Judecătoarea Gabriela Baltag şi Evelina Oprina, membre ale Consiliului Superior al Magistraturii, condamnă public o decizie luată de Secţia pentru procurori a CSM, prin care s-a admis o cerere de apărare a independenţei procurorilor împotriva unor afirmaţii făcute pe Facebook de preşedintele Tribunalului Timiş, judecătoarea Adriana Stoicescu.
Asociația "Inițiativa pentru Justiție" (AIJ) a sesizat în 2019 Inspecția Judiciară împotriva președintelui Tribunalului Timiș, Adriana Stoicescu. Vizată era o postare de pe Facebook, în care judecătoarea Stoicescu îi ia apărarea Danei Gîrbovan. Sesizarea Inspecției Judiciare conținea o analiză a textului incriminând faptul că obiecțiile unor asociații profesionale ale magistraților față de numirea Danei Gîrbovan sunt descrise drept ”atacuri imunde”. Acuzațiile vizau și faptul că Adriana Stoicescu ar recurge la generalizări care vizează întregul sistemul judiciar românesc. Asociația reclama faptul că judecătoare a depășit limitele libertății de exprimare care îi sunt permise unui magistrat și, prin afirmații nefondate, a afectat presitigiul justiției în general. Detalii AICI!
Inspecţia Judiciară a clasat sesizarea disciplinară, însă AIJ s-a adresat şi CSM. Plenul Consiliului a stabilit că judecătoarea nu a încălcat codul deontologic şi nu a afectat independenţa procurorilor. Sfidând plenul, Secţia pentru procurori a CSM a stabilit exact contrariul, fapt denunţat de Gabriela Baltag şi Evelina Oprina ca o afectarea a independenţei judecătorilor.
- CITEȘTE ȘI: Durerile puternice de spate și de articulații pot arăta că ai nevoie de această vitamină
Redăm mai jos apelul celor două judecătoare din CSM la respectarea independenţei judecătorilor:
Subsemnatele, judecător Gabriela Baltag şi judecător Evelina Oprina, membri aleşi in Consiliul Superior al Magistraturii, inţelegern să aducem din nou in atenţia publică necesitatea asigurării şi recunoaşterii concrete şi nu doar teoretice a celei mai importante garanţii privind statutul judecătorului din România şi anume componenta de independenţă a acestuia.
Pornind de la recenta dezbatere publică generată de erniterea de către Secţia pentru Procurori din cadrul CSM a unei hotărâri de apărare a independenţei procurorilcr din cadrul Ministerului Public, cerere formulată de Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie" faţă de judecător, preşedinte de tribunal (http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/09_06_2020_99158_ro.pdf), in calitate de reprezentante ale instantelor de acest nivel de jurisdicţie, ne manifestâm profunda ingrijorare şi delimitare fată de modalitatea in care Secţia pentru Procurori a acţionat în acest caz.
Relevant şi total de neinţeles in această situaţie este faptul că, anterior pronunţării soluţiei de către Secţia pentru Procurori, Plenul Consiliului a respins o altă cerere forrnulată de aceeaşi asociaţie profesională privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său, situaţia de fapt circumscrisă ambelor cereri fiind identică (http://old.csm1909.roicsm/linkuri/18_05_2020_98868_ro.pdf). Ne punem intrebarea firească in acest context cum a fost posibilă emiterea ulterior de către Secţia pentru Procurori a unei soluţii contrare celei adoptate de către Plen, cu ignorarea completă a soluţiei obligatorii la nivel instituţional şi faţă de Secţia pentru Procurori.
De asemenea, anterior, sesizările aceleiaşi asociaţii faţă de doamna judecător privind săvărşirea unei abateri disciplinare, precum şi incălcarea normelor de Cod deontologic, ambele vizănd aceeaşi situaţie de fapt, au primit soluţie de clasare din partea Inspecţiei Judiciare.
Dincolo de aceste vulnerabilităţi ale hotărârii pronunţate de Secţia pentru Procurori, subliniem un aspect şi mai grav, anume atentatul la independenţa judecătorului săvarşit de chiar o parte din instituţia menită să garanteze independenţa justiţiei. Reiterăm şi cu acest prilej că independenţa justiţiei presupune in primul rând independenţa judecătorului şi a instanţelor de judecată, singurii care infăptuiesc actul de justiţie şi că orice atac, imixtiune sau intruziune în statutul judecătorului reprezintă o atingere adusă chiar fundamentului unui stat de drept.
Precizăm că maniera in care Secţia pentru Procurori a inţeles să procedeze constituie o situaţie fără precedent, periculoasă şi cu potenţial de a fi factor de presiune faţă de toţi judecătorii şi, in particular, faţă de cei care inţeleg să se implice cu bună-credinţă in dezbaterea publică pe teme de interes major pentru buna funcţionare a sistemului de justiţie.
De notorietate fiind existenţa unor derapaje in sisternul judiciar, precum şi respingerea constantă a oricărei implicări a celorlalte puteri in administrarea justiţiei, aceasta din urmă afirmând că are atât capacitatea, cât şi instrumentele de autoreglare, considerăm că o formă de inlăturare a comportamentelor neconforrne o poate reprezenta inclusiv apariţia unor "semnale" în spaţiul public, moment in care sistemul judiciar ar trebui să fie preocupat, mai degrabă, de identificarea instrumentelor de autoreglare, decât de anatemizarea celor care îndrăznesc să le pună in discuţie.
Aducerea in atenţia publică a acestei situaţii se impune faţă de imprejurarea că tolerarea astăzi a unui asemenea comportament poate să conducă la situaţia in care nu doar un judecător de tribunal să fie pus la zid de către reprezentanţii procurorilor din cel mai inalt for al magistraturii, ci mai târziu să fie vizaţi chiar judecători de la instanţe de grad mai înalt, irclusiv de la inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Întrucât demersul subsemnatelor de rezolvare in interiorul Consiliului a situaţiei astfel create de către Sectia pentru Procurori a rămas fără soluţie, inţelegem să atragem atenţia asupra, pe de o parte, a imperativului şi de către membrii procurori ai Consiliului a hotărârilor adoptate de Plen şi, pe de altă parte, a garantării efective a independenţei judecătorului, unicul reprezentant al puterii judecătoreşti.
