Premium
Bătălia sângeroasă dintre poliția din Kosovo și un grup armat din nordul Kosovo, care, duminica trecută a transformat un orășel din acest teritoriu aproape într-o zonă de război, a alimentat spectrul violenței etnice și a făcut cel puțin patru victime, a generat săptămâna trecută o alarmă puternică față de eventualitatea reactivării unui alt conflict armat la porțile Europei, cât și față de o nouă întorsătură a geopoliticii în regiune, din partea Uniunii Europene (UE) și a Statelor Unite. Acest lucru a fost evidențiat de observatorii sârbi și kosovari consultați de EL PERIÓDICO și de diverse analize publicate în institute internaționale, scrie Rador Radio România.
Unul dintre cele mai vehemente răspunsuri a fost cel dat chiar de NATO, care menține misiunea KFOR în Kosovo și a autorizat desfășurarea a mai multe trupe în acest teritoriu. Organizația și-a anunțat decizia după ce țări precum Italia, care are o prezență istorică în regiune, au declarat că sunt disponibile pentru această măsură. Pe un ton și mai alarmant, Casa Albă a denunțat "o mare desfășurare militară sârbă de-a lungul graniței cu Kosovo", pe care a considerat-o "foarte destabilizatoare".
Câteva cuvinte de îngrijorare asemănătoare cu cele ale lui Jeffrey Hovenier, ambasadorul SUA la Pristina, care a declarat, într-un interviu acordat unei prese internaționale, că încă nu s-a stabilit dacă, așa cum susține Pristina și Belgradul neagă, Serbia se află în spatele grupului armat care s-a confruntat cu poliția din Kosovo. Pe un ton asemănător, UE a condamnat împușcătura care a dus la moartea polițistului kosovar și apoi a declanșat o a doua împușcătură într-o mănăstire ortodoxă din apropiere, dar a cerut și "restabilirea calmului și stabilității". Reacție pe care unii din Pristina au considerat-o prea călduță.
Variante diferite
Deși Pristina a spus că atacatorii aparțineau unui grup paramilitar pro-sârb legat de Belgrad și că trei bărbați au fost reținuți de autoritățile kosovare pentru participarea la confruntare, unul dintre motive este că nimeni nu revendicat atacul sau nu a explicat de ce a avut loc. În plus, potrivit Reuters, poliția din Kosovo a împiedicat și accesul jurnaliștilor în Banjska, orașul cu majoritate sârbă în care au avut loc evenimentele, timp de trei zile (până miercuri).
Potrivit analistului sârb Dusan Janjic, "realitatea este că, de ani de zile, în zonă au existat diverse grupuri paramilitare bine pregătite, dar nedisciplinate, cu legături notorii cu crima organizată". "Problema este că populația (sârbii kosovari) nu le sprijină, dar îi este frică. "În acest haos domnesc personaje precum Milan Radojcic (vicepreședintele Listei Sârbe care a apărut în imaginile difuzate de guvernul Kosovo ca unul dintre atacatori)", adaugă acest expert în gestionarea conflictelor etnice.
"Deci da, este o situație îngrijorătoare și mă aștept la un alt episod similar în curând, deși limitat la acțiunea unor grupuri mici", spune Janjic, fără a exclude, de asemenea, că sunt implicate sectoare ale statului sârb sau Moscova. O părere asemănătoare cu cea a lui Agon Maliqi, analist și fondator al Sbunker, o pagină în limba albaneză care reunește idei și opinii ale tinerilor academicieni. "Nu este clar care grup anume a comis atacul. Dar prezența lui Radojcic confirmă că este un grup cu legături cu Belgradul", susține el.
O teorie inedită
Problema ar putea fi și mai încurcată, așa cum a subliniat în aceste zile cercetătorul Dimitar Bechev, în paginile Institutului Carnegie din Statele Unite. "Există o altă teorie care circulă în Belgrad. Aceasta indică faptul că liderii sârbi din Kosovo sunt dornici să se emancipeze din îmbrățișarea fermă a (președintele sârb Aleksandar) Vučić", a scris Bechev. "Dacă se confirmă că Radojcic acționează pe cont propriu, s-ar părea că Vučić a pierdut controlul foștilor săi intermediari", a adăugat Bechev.
Un raționament care se bazează pe faptul că, în ultimele luni, atât UE, cât și SUA l-au criticat în mod repetat pe premierul kosovar, Albin Kurti, pentru lipsa de progres în negocierile de normalizare a relației cu Serbia. "Da, Belgradul a primit un anumit sprijin, tot din cauza necesității de a distanța Serbia de Rusia", spune Petrit Selimi, fostul ministru de Externe al Kosovo. "Dar să sperăm că acest episod violent generează o presiune mai simetrică de ambele părți și înțelegerea faptului că Vučić este o amenințare care trebuie gestionată", adaugă el într-un interviu.
Situația poate reprezenta și un nou punct de cotitură, foarte negativ. "După acest atac, Kurti și Vučić își vor consolida pozițiile față de Asociația Municipiilor Sârbe (care ar da o oarecare autonomie nordului Kosovo, lucru la care Pristina rezistă)", potrivit cercetătorilor Majda Ruge și Engjellushe Morina, de la think-tank-ul paneuropean Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). Prin urmare, "pentru SUA și UE, alegerea nu se mai limitează doar între eșecul și succesul dialogului (între Serbia și Kosovo), ci între stabilitate și o nouă escaladare a violenței", au adăugat ei.
"Avem nevoie de NATO"
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a salutat decizia NATO de a-și spori prezența în regiune. Președintele sârb Aleksandar Vučić este și el de acord, dar solicită: "Operațiunea NATO de menținere a păcii în locul poliției kosovare".
Cel puțin Kosovo și Serbia sunt de acord asupra unui lucru: este nevoie de mai multe trupe NATO. Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a salutat decizia Alianței Atlantice de a-și consolida prezența în regiune, după recenta escaladare a violenței, care a culminat - duminică, 24 septembrie - cu uciderea unui ofițer de poliție kosovar și cu asedierea unei mănăstiri din Banjska, unde se baricadase o bandă armată sârbă.
NATO este prezentă în Kosovo încă din 1999, cu KFOR, o forță internațională de menținere a păcii, condusă de Italia și coordonată de generalul italian Angelo Michele Ristuccia.
"Avem nevoie de NATO, deoarece granița cu Serbia este foarte lungă și armata sârbă și-a consolidat recent capacitățile", a afirmat Albin Kurti, prim-ministru al Kosovo din 22 martie 2021.
