Premium
Continuă scandalul la nivel înalt din Cultură. Chiar dacă Vlad Alexandrescu şi-a dat demisia din minister, fostul demnitar are un schimb de replici dur cu Nicolae Manolescu.
Fostul ministru al Culturii a răspuns criticilor pe care i le-a adus scriitorul Nicolae Manolescu, respectiv ar fi angajat la minister consilieri exclusiv pe criteriul „ tinereții” și că în loc să medieze anumite situații de criză mai rău le-a agravat. Vlad Alexandrescu a replicat, într-o postare pe Facebook, că tinerii pe care i-a angajat nu fac parte din „sistemul corupt” și l-a acuzat pe Nicolae Manolescu că îi este frică de transparentizarea finanțării organismelor care dau bani pentru proiectele culturale. Vlad Alexandrescu a amintit o întâmplare de pe vremea când încă era ministrul Culturii, când Nicolae Manolescu i-a cerut să urgenteze acordarea finanțărilor guvernamentale pentru revistele culturale editate de Uniunea Scriitorilor, ceea ce ministrul spune că a și făcut. Ulterior, i-a sugerat scriitorului să transparentizeze funcționarea financiară a Uniunii Scriitorilor, iar acesta „de frică” s-a dus să îl reclame la premier că încearcă să împiedice finanțarea revistelor culturale la care uniunile de creație au dreptul prin lege.
Citeşte şi: Super-arma creată de România şi Turcia: Cum arată Dragonul de Piatră / VIDEO
„(...) Cu prilejul acelei întâlniri din ianuarie, i-am spus d-lui Manolescu, precizând că vorbesc din calitatea de cetățean și nu din cea de ministru, că îi recomand să transparentizeze funcționarea financiară a Uniunii Scriitorilor și să afișeze pe site circuitul banilor, atât ai celor ce provin din bugetul statului cât și ai celor din cotizațiile scriitorilor și din închirierea Casei Vernescu. I-am arătat că celelalte uniuni de creație încurajează, prin premii și prin burse, activitatea tinerilor din breaslă. I-am spus că există o mare așteptare printre scriitorii tineri de a se vedea recunoscuți și promovați de singura uniune de creație care le poate apăra drepturile în această țară. L-am sfătuit să se reconcilieze cu tinerii care îl contestă, asigurând o egalitate de tratament și o funcționare competitivă a revistelor Uniunii Scriitorilor. Nu mă așteptam ca aceste observații să genereze reacții în lanț”, a scris Vlad Alexandrescu pe Facebook.
Citeşte şi: Descoperire revoluţionară: Specialiştii au un tratament revoluţionar împotriva cancerului la sân
Mai mult, fostul ministrul de Cultură spune că fost convocat și în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților pentru a da explicații. „M-am trezit apoi cu o convocare în comisia de Cultură a Camerei Deputaților, în care același deputat care participase în delegația din ianuarie (conflict de interese), mă interpela în legătură cu alegerea unor consilieri tineri, care ar fi îndrăznit, vezi Doamne!, fără să aibă dreptul să vorbească, să judece calitatea literară a revistelor Uniunii Scriitorilor. M-am trezit cu articole în presă și pe bloguri ale câtorva scriitori care îmi explicau că ei nu au bani de tramvai și că le mor copiii de foame acasă. Am devenit “ministrul anti-culturii”! Ce este interesant acum nu este atacul la comandă venit din partea unor grupuri de interese. Mi-am spus atunci că acesta face parte din lucrurile la care un ministru trebuie să se aștepte. Nu era prima ofensivă pe care o trăiam de la venirea în funcție”, a subliniat fostul ministru.
Citeşte şi: Tragedie la o şcoală din Bucureşti: A murit când a văzut mascații
Vlad Alexandrescu a precizat că este mândru de consilierii pe care i-a avut. „Domnule Manolescu, v-aș spune că sunt și azi mândru de consilierii mei. Toți au un CV de excepție și s-au remarcat fiecare în domeniul său, la fel cum s-au remarcat prin 1992-93 tinerii pe care i-ați adus la România literară, oameni de 20 – 24 de ani care au preluat, fiind încă studenți, rubricile prăfuite ale revistei: Andreea Deciu, Romanița Constantinescu, Claudiu Constantinescu, Simona Sora și Marina Constantinescu”, a spus fostul ministru. De asemenea, Vlad Alexandrescu i-a spus lui Nicolae Manolescu că îi este frică de transparentizarea organismelor care finanțează proiectele cultural. „Dar intervenția mea de astăzi ar trebui să lămurească întrebarea din titlu: De ce vă este frică de ministrul Culturii? Vă este frică de transparentizarea finanțării organismelor care dau bani pentru proiectele culturale. Am așezat AFCN pe noi baze. Am organizat un concurs pentru postul de director al AFCN, care a instalat pe directorul actual (d-na Irina Cios) într-o poziție inamovibilă și l-a făcut independent de presiunile mediului. Am numit un nou Consiliu al AFCN, pornind de la propunerile pe care le-am cerut și le-am primit de la organizațiile non guvernamentale care activează în sectorul cultural independent, cu respectarea legislației în vigoare. Acest consiliu își exercită mandatul pro bono, și alege pe experții evaluatori dintre persoanele care își depun candidaturile la fiecare apel de competiție. Am promovat competitivitatea, și am ridicat voluntariatul la rangul de premisă în mecanismul finanțării culturii din România”, a spus fostul ministrul al Culturii.
Dar ce i-a reproşat Niculae Manolescu lui Vlad Alexandrescu? Au fost multe cuvinte grele într-un editorial scris în România Literară. „Primul este că, în loc să rezolve unele situaţii dificile, e drept, moştenite, le-a agravat, creând crize. Să mai spun unde? Cauza stă într-un management incompetent, mai exact, tendenţios ideologic şi lipsit de simţul realităţii. Ministrul a numit în funcţii de consilieri tineri absolut nevinovaţi profesional, după criterii, nu de valoare sau de experienţă, ci de vârstă, ca şi cum tinereţea ar fi în sine o valoare, considerându-i, totodată, purtători de cuvânt ai străzii. El însuşi s-a pronunţat ca reprezentând vocea străzii. Atenţie, nici măcar a societăţii civile, ci a străzii, o entitate confuză şi, în cel mai bun caz, naivă. Iată al doilea reproş posibil. Favorizând pe faţă cultura aşa zicând independentă, ministrul. În fine, i se poate reproşa lui Vlad Alexandrescu de a se fi făcut vinovat de susţinerea oficială a segregaţiei dintre tineri şi bătrâni. Nu el a inventat-o, desigur, dar a cauţionat-o ca nimeni altul. Generaţia vârstnică a fost pusă la zid ca o povară morală şi instituţională. Brontozauri, dinozauri, iată cum sunt caracterizaţi „bătrânii”, de către tineri care nu s-au remarcat de obicei decât printr-un neasemuit tupeu. Proveniţi din stradă! De-a dreptul. Fără licitaţie, prin atribuire directă. Nu puţini au preluat această flagrantă discriminare ca pe o necesară reformă. Să numeşti în AFCN, organism care atribuie bani editurilor şi publicaţiilor, un june care n-a scris o carte în scurta lui viaţă sau să dai teatrele pe mâna unui actor care n-a jucat nici un rol după absolvire nu e tocmai o dovadă de spirit reformist. Cum nu e una nici prezenţa printre sfătuitorii culturali ai ministrului a unui muzeograf dat afară de peste tot”, a scris Nicolae Manolescu.
