Premium
Unii fermieri urmăresc să cadă grindina pentru a încasa bani de la asigurări, ceea ce este o formă de şmecherie, a declarat, joi, Gheorghe Căunei Florescu, directorul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (AASNACP). Afirmațiile acestuia vin după ce asociațiile de producători s-au plâns că sistemul naţional antigrindină, prezentat drept cea mai bună soluţie în vederea stopării fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi, în realitate face mai mult rău decât bine.
Citește și: SONDAJ CURS - Viitorul Parlament va fi controlat la limită de o mare alianţă de dreapta .
"Această activitate (lansarea de rachete antigrindină, n.r.) este monitorizată şi de către Organizaţia Mondială de Meteorologie. Este un program ştiinţific recomandat la nivel de Organizaţie Mondială de Meteorologie. Din 2015 s-a şi creat o autoritate la nivel mondial care recomandă ţărilor să înfiinţeze asemenea agenţii ca omul să intervină, pentru că de câţiva ani încoace fenomenele meteo au luat-o razna. Noi nu facem altceva decât să stopăm grindina şi în niciun caz nu luăm apa de la un fermier şi o dăm la altul. Nu speriem norii, nu-i deplasăm dintr-o parte în alta. Astea sunt cuvinte scrise de către oameni care nu ştiu. Noi avem sistem de comunicare pe infrastructura STS-ului, avem aparatură de ultimă generaţie care ne dă toate informaţiile şi de la Administraţia Naţională de Meteorologie vedem efectiv tot ceea ce se întâmplă şi ne oferă anumiţi parametri prelucraţi deja, Adică, ne spun exact ce se întâmplă şi din centrul de comandă, de la unitatea din Ploieşti, se trimit informaţii către punctele de lansare unde avem operatorii. E pun lansatoarele pe coordonatele respective şi racheta ajunge exact în zona indicată. Acum trei zile a fost un fenomen extrem în Prahova, unde am acţionat cu 88 de rachete şi am protejat în totalitate", a spus Căunei.
Potrivit specialistului, România nu este singura ţară care derulează activităţi menite să protejeze culturile agricole de fenomenele meteorologice extreme.
"Aceşti domni (reprezentanţii LAPAR, n.r.) urmăresc să cadă grindina şi să încaseze bani de la asigurări. Aceasta este o formă de şmecherie. Afirmaţiile acestea nu le facem numai noi, ci şi anumite autorităţi ale statului. Sunt alte interese, asta e problema. Intervenţiile noastre nu produc niciodată secetă, iar acest lucru este demonstrat şi la nivel mondial. Nu suntem singura ţară care face această activitate şi nu am inventat roata căruţei. Am pus în aplicare practicile şi din alte ţări. De câte ori intervenim, de atâtea ori creşte gradul de umidificare. Gradul de umidificare creşte precipitaţia. Majoritatea fermierilor fac intervenţii la Ministerul Agriculturii, la mine, să mărim numărul de puncte şi să putem interveni să stăpânim aceste fenomene extreme", a menţionat şeful AASNACP.
Acesta a susţinut, totodată, că, înainte de a fi lansate rachetele antigrindină, sunt analizate informaţii oferite de radarul meteorologic şi de alte trei softuri cu vedere tridimensională în nori.
"Noi intervenim în atmosferă ca să rezolvăm mai multe probleme. Prima problemă este să împiedicăm formarea grindinei. Acesta este principiul de bază. În momentul când intervenim avem informaţiile exacte, pe care ni le dă radarul meteorologic, dar avem şi informaţii satelitare. Mai avem trei softuri super-specializate cu vedere tridimensională în nori, deci ştim exact ce se întâmplă. Acolo unde lansăm rachete creăm şi un probatoriu, adică ne documentăm. Avem harta meteo înainte de a lansa şi după lansare. Noi intervenim numai în norii care în viitor vor produce grindină, norii cumulus cum se numesc. Acolo ajunge vectorul rachetă cu iodură de argint, această compoziţie reacţionează, creează un aerosol şi acolo se produc centre de condensare artificială. Deci, toată apa din nori care este sub formă de vapori şi sub formă lichidă, alături de reflexivitate, de cantitatea de gheaţă care este la vremea aceea în nori, se face o modificare în structura norului. Norul devin mai greu şi nu mai urcă pe verticală, ci vine spre pământ şi acea chiciură se transformă în ploaie. Noi dacă nu am fi intervenit atunci în nor, ar fi căzut gheaţă şi s-ar fi putut produce pagube. Acea cantitate de apă o aducem cu câteva minute mai devreme sub formă de precipitaţii, dar sub nicio formă nu schimbăm balanţa", a explicat Gheorghe Căunei Florescu.
Reprezentanţii Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR) au afirmat, miercuri, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES că sistemul naţional antigrindină, prezentat drept cea mai bună soluţie în vederea stopării fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi, este în realitate total deficitar.
În plus, agricultorii ameninţă cu proteste pentru a arăta că utilizarea acestui sistem în forma actuală provoacă secetă.
"Înaintea perioadei ploioase din acest an, s-a tras cu rachete în norii care se formau spontan, cu încărcătură de precipitaţii. Este clar că nu am avut o evaluare detaliată a situaţiei atmosferice, în prealabil. Se trage şi acum cu rachete la întâmplare, de fiecare dată când se semnalează un front atmosferic cu o posibilă încărcătură de grindină. După tragere, acesta se dispersează brusc, iar ploaia nu se mai formează. Dacă în zona noastră avem astfel de situaţii odată la câteva zile, atunci toate ploile care se formează spontan sunt compromise. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindină, mii de hectare de producţie sunt distruse în fiecare an. Şi asta pentru că toate ploile care scapă de arcul carpatic sau care sunt formate spontan, sunt îndepărtate cu rachete, astfel că nu mai ajung în zona de câmpie a judeţului Prahova", a susţinu Adrian Mocanu, vicepreşedintele LAPAR.
Principalul semnal de alarmă tras de către fermieri este reprezentat de scăderea drastică a productivităţii culturilor, fapt ce poate genera o adevărată criză alimentară în România, în această toamnă şi în anii care vor urma.
Fermierii au arătat că acţiunile guvernanţilor sunt orientate împotriva propriilor cetăţeni, fiind o adevărată ameninţare la adresa securităţii alimentare din România şi solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să ia de urgenţă măsuri în privinţa închiderii staţiilor de lansare a rachetelor antigrindină.
Potrivit datelor anunţate de ministrul Agriculturii, la începutul lunii iulie, prin cele 100 de puncte de lansare existente în Sistemul Naţional Antigrindină sunt protejate în jur de 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole. În acest context, oficialul a declarat că prin Programul Naţional de Investiţii şi Relansare, sistemul antigrindină va fi extins cu 150 de puncte de lansare, iar suprafaţa protejată va ajunge la 3,5 milioane de hectare.
