Premium
Anul 2022 a fost teribil pentru economia mondială, însă lucrurile pot lua întotdeauna o întorsătură şi mai rea. Istoria arată că înăsprirea accelerată a politicii monetare de către banca centrală americană (Fed) ar putea arunca America în recesiune în 2023. Puţini ar fi surprinşi dacă scumpirea dramatică a gazelor ar avea un deznodământ similar pentru Europa. Dublul impact al politicii zero-Covid şi al declinului sectorului imobiliar riscă să aducă economia Chinei aproape de stagnare, scrie Mediafax.
Iar într-un scenariu extrem, toate aceste rele se pot întâmpla simultan. În acest caz, aproximativ 5.000 miliarde de dolari ar fi şterse din economia mondială, faţă de estimările mai optimiste de la început de an, potrivit Bloomberg Economics.
Faptul că o perspectivă atât de sumbră este departe de a fi implauzibilă sugerează că multe lucruri rele s-au întâmplat cu economia mondială. Banii ieftini, cererea solidă din partea Chinei şi tensiunile geopolitice scăzute, ingrediente care au asigurat decenii de creştere în mare parte constantă şi preţuri stabile, au dispărut, lăsând inflaţia la maxime pe mai multe decenii şi pierderi de mii de miliarde de dolari pe pieţele financiare.
Marea Britanie şi economiile zonei euro vor intra probabil în recesiune anul viitor, anticipează Morgan Stanley, în timp ce SUA ar putea scăpa la mustaţă graţie pieţei reziliente a muncii, potrivit Reuters.
Fondul Monetar Internaţional are la rândul său perspective mai sumbre cu privire la economia mondială comparativ cu luna trecută, notează Bloomberg. Dificultăţile „sunt imense, iar indicatorii economici în deteriorare semnalează noi provocări viitoare“.
Consumatorii la nivel mondial se confruntă cu o criză în creştere a costurilor de trai determinată de scumpirea alimentelor şi carburanţilor care, în multe locuri, nu dă semne de moderare. Preţurile ridicate au declanşat un val de majorări de dobânzi care au scumpit rambursările de datorii şi generează temeri privitoare la un blocaj al finanţării în ţările cu venituri mici şi pe pieţele emergente.
Surprize pozitive ar putea apărea. Fedului i-ar putea reuşi o aterizare blândă a economiei, vremea caldă ar putea scăpa Europa de o recesiune. China ar putea opta pentru o ieşire timpurie din lockdownuri. Unele din aceste posibilităţi s-au conturat recent, când pieţele au crescut în contextul unei inflaţii sub aşteptări în America şi semnale de ieşire a Chinei din politica zero-Covid.
Pe lângă o recalibrare majoră în ultima vreme a reacţiei sale faţă de pandemie, China a emis ample directive pentru salvarea sectorului său imobiliar, acestea fiind cele mai puternice semne de până acum că preşedintele Xi Jinping îşi îndreaptă atenţia către susţinerea celei de-a doua mari economii a lumii.
Cele două schimbări de politică vor îmbunătăţi probabil perspectivele de creştere ale Chinei, însă provocări semnificative pentru economie şi sectorul proprietăţii vor persista probabil.
Ultimele modificări de reacţie la pandemie nu semnalează un exit din politica zero-Covid. La o zi după ce a anunţat noi parametri, oficialii s-au grăbit să clarifice că regulile Covid sunt rafinate, nu relaxate.
În ceea ce priveşte perspectivele sectorului imobiliar, dar şi ale economiei chinezeşti în general, acestea vor depinde probabil de cât de departe vor merge ultimele măsuri de susţinere în a revigora încrederea băncilor, investitorilor şi cumpărătorilor de locuinţe.
Date cheie din această săptămână sunt aşteptate a indica o încetinire a producţiei industriale, investiţiilor şi vânzărilor de retail.
Exitul Chinei din pandemie ar putea dura cel puţin un an, cu redeschiderea începând de-abia în aprilie, iar o revenire lentă la normalitate va apăsa asupra speranţelor investitorilor privind o redresare economică rapidă a ţării, relevă un sondaj recent realizat în rândul analiştilor.
Când şi cum va pune guvernul chinez capăt politicii Covid zero rămâne neclar. Iar calculele Bloomberg Economics sugerează că activitatea de construcţii de proprietăţi trebuie să scadă cu 25% pentru a se alinia cu oferta în declin.
Un eşec pe ambele fronturi ar putea împinge creşterea chineză până la 2,2%, iar dacă crahul imobiliar se transformă în criză financiară, nici această cifră nu va fi atinsă. O încetinire atât de dramatică ar trimite unde de şoc în întreaga lume.
Situaţia din China reprezintă doar unul din riscurile majore pentru anul viitor.
Dobânda de referinţă a Fed ar putea atinge 5% la începutul anului viitor, de la zero la începutul anului. Cea mai agresivă înăsprire a politicii monetare din decenii răneşte deja economia Americii, dar şi a lumii ca întreg, iar suferinţa va continua probabil. Bloomberg Economics anticipează o recesiune în SUA în al doilea semestru al anului viitor.
Riscul este replicat la nivel mondial, din moment ce majoritatea ţărilor împărtăşesc problema inflaţiei.
Riscurile legate de datorii au revenit de asemenea. Cu economiile în încetinire şi dobânzile în creştere, mai multe mari economii s-ar putea regăsi pe o traiectorie nesustenabilă a datoriilor dacă nu vor face ajustări fiscale dureroase.
Creşterea costurilor de finanţare pune de asemenea presiune din ce în ce mai puternică asupra pieţelor rezidenţiale din întreaga lume. În cazul Europei, scenariul de bază al Bloomberg Economics este că criza energiei şi majorările de dobândă operate de BCE vor atunca blocul în recesiune, PIB-ul acestuia urmând să se contracte cu 0,1% în 2023. Cu ceva noroc (vremea bună) şi pricepere (direcţionarea gazelor către locurile potrivite), Europa ar putea evita o contracţie. Altfel, economia ar putea aluneca într-un declin similar celui din criza financiară mondială.
Deteriorarea relaţiilor dintre ţări reprezintă un alt risc pentru 2023. Conflictul cu Rusia care a aruncat Europa într-o criză a energiei este doar un exemplu al fracturii geopolitice. Relaţiile dintre SUA şi China se vor deteriora la rândul lor. Dar există şi alte riscuri, legate de apariţia unei tulpini Covid-19 mai mortale, evenimentele meteo extreme.
