Premium
La doar câteva săptămâni după soluția de urgență a activării mecanismului de protecție civilă în cazul lipsei imunoglobulinei, o nouă lipsă, de data asta a unui medicament oncologic afectează pacienţii. Cele două momente de dispariție a medicamentelor de pe piață sunt similare nu doar prin impactul negativ major, ci și prin cauzele declanșatoare: retrageri comerciale în urma prețului redus de pe piaţă.
Citeşte şi: Protest de AMPLOARE în Capitală: Medicii Institutului CC Iliescu îşi strigă NEMULŢUMIRILE în stradă / VIDEO
Dezbaterea publică despre lipsa medicamentelor se simplifică nepermis, iar exportul paralel este fals considerat „inamicul public numărul 1” pentru dispariția medicamentelor. Situaţia reală de pe piaţă arată însă un complex de factori care toţi converg către o criză şi care trebuie cunoscuţi şi trataţi pentru a preveni criza. Cauzele dispariției medicamentelor de pe piață sunt multiple și acestea s-au văzut şi în criza vaccinurilor şi în criza imunoglobulinei şi au reapărut şi acum, la lipsa oncologicelor.
În primul rînd, medicamentele lipsesc din cauza retragerilor comerciale în urma preţului redus din România. Scăderea preţurilor medicamentelor, din iulie 2015 a avut un efect invers celui scontat: accesul la medicamente nu doar că nu a crescut, ci chiar a scăzut, în condițiile în care producătorii au retras de atunci, aproximativ 2000 de medicamente din cauza faptului că nu mai era rentabil să mai ţină pe piaţă produse ieftine. În plus, mare parte din preţurile medicamentelor nu au fost actualizate din 2012 în ceea ce priveşte cursul de schimb, acestea fiind cumpărate în Euro/USD, mult sub cursul din prezent. În aceste condiţii, este clar că politica preţului practicată de statul român afectează posibilitatea de profit a producătorilor și au loc retrageri comerciale și dispariția de pe piață ale unor produse ieftine, așa cum a fost și cazul Cisplatin.
Citeşte şi: Undă VERDE la desecretizări: Codruţ Olaru a anunţat publicarea protocolului dintre CSM şi SRI
Este obiectivul de profit comercial al companiilor farmaceutice, peste obiectivul statului de a asigura medicamente pentru pacienţii ? Răspunsul real este că deşi obiectivul asigurării disponibilităţii medicamentelor pentru pacienţi trebuie să primeze, în realitate pieței, în condițiile în care vânzarea unui medicament nu mai este profitabilă, companiile retrag medicamentele, cu obligaţia notificării din timp a autorităţilor şi a continuării livrărilor pentru o perioadă, după cum este reglementat în OMS 269/20916, privind Obligaţia de Serviciu Public. Există de asemenea, o serie de excepţii de la OSP, în care producătorii pot întrerupe livrările şi fără o notificare, cum este cazul unei probleme de producţie.
O altă cauză a lipsei, este chiar lipsă de informaţii la nivelul pacienţilor, medicilor, farmaciilor, ori pentru a putea preveni o criză sau pentru a putea răspunde rapid unui moment de lipsă, este nevoie de schimb permanent de informații între toți jucătorii de pe piață. Este ceea ce s-a întâmplat și în criza recentă de oncologicelor, când autorităţile au constatat că există unităţi sanitare care au raportat lipsa unor medicamente, deşi acestea existau în stoc la producători. Sau situaţia în care în spitale existau stocuri din medicamente cu aceeaşi substanţa activă ca a medicamentului lipsă, însă informația nu a ajuns la pacienți.
Toate aceste cauze ale deficitului sau discontinuităţii temporare a medicamentelor se repetă şi afectează grav pacienţii. Ideea de a direcţiona discuţia nu către soluţii, ci pe piste false, cum a fost în 2017, când criza medicamentelor de atunci a fost prezentată ca fiind generată de exportul în statele membre, este perdant pentru pacienţi, public şi autorităţi.
În afară de cunoaşterea cauzelor, ce se mai poate face pentru a răspunde rapid la momentele de lipsă al medicamentelor ? Răspunsul este reglementarea importului paralel. Prin importul paralel statul câștigă o pârghie suplimentară de acțiune pro-pacient și o soluție concretă pentru lipsa medicamentelor, generată de retrageri comerciale sau momente de discontinuitate în alimentare.
Medicamentele importate paralel trebuie incluse în același regim de compensare cu medicamentele importate în mod direct de catre companiile producatoare, mai ales că cadrul legislativ deja există. Importul paralel este reglementat în legislaţia europeană - conform articolul 34 din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene, dar și în legislaţia românească - pe baza Procedurii de eliberare a AIP-urilor din 2008. Medicamentele eliberate pe baza de prescriptie importate paralel nu sunt incluse încă în Lista cu denumiri comune internaționale ale medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală.
Citeşte şi: ALERTĂ - Tentativă de SINUCIDERE în Arestul Central al Poliţiei Capitalei
Lipsa medicamentelor este o realitate a pieței peste tot în lume, iar statul are obligaţia de a găsi soluţii care să asigure disponibilitatea medicamentelor. Reglementarea importului paralel pentru aprovizionarea suplimentară a pieței și accelererarea procedurii de autorizare a importului paralel în situații de criză sunt soluții pro-pacient în cazul unor crize.
