Criza refugiaților: Europarlamentarii vor cote permanente în UE

Parlamentul European a adoptat joi o propunere de reformare a regulilor de primire a solicitanţilor de azil, propunere ce prevede un mecanism permanent de repartizare în cadrul UE, pentru a uşura povara ce apasă pe umerii ţărilor din prima linie, cum sunt Italia şi Grecia, informează AFP, conform agerpres.ro. 

Eurodeputaţii au adoptat la nivel de comisie, cu o largă majoritate de voturi (43 pentru, 16 împotrivă), acest text ce va deveni, după ce va fi confirmat oficial în şedinţă plenară, poziţia de negociere a Parlamentului European cu statele membre ale UE. 

Parlamentul a modificat considerabil reforma aşa cum fusese aceasta propusă în urmă cu un an şi jumătate de Comisia Europeană, preocupată să tragă învăţăminte din criza migraţiei, în urma căreia peste un milion de migranţi au debarcat pe coastele Italiei şi Greciei în 2015. 

Pentru a uşura pe viitor povara ţărilor din prima linie, Parlamentul European propune ca un mecanism de repartizare "permanent şi automat' să înlocuiască actualul 'regulament Dublin', care desemnează prima ţară de intrare în UE drept principal responsabil în cazul unei cereri de azil. 

Spre deosebire de cotele controversate care au fost în vigoare în UE în ultimii doi ani până la sfârşitul lui septembrie a.c., acest nou sistem nu va mai fi o derogare excepţională de la 'regulamentul Dublin', ci va deveni o regulă pentru fiecare solicitant de azil ce soseşte în orice ţară din UE. 

În baza acestuia, solicitanţii de azil vor putea fi transferaţi în orice moment din ţările de sosire spre alte ţări care nu au ajuns încă la numărul "corect' de solicitanţi pe care ar trebui să-i primească, calculat în funcţie de PIB-ul şi populaţia lor. 

Statele membre care refuză partea ce le revine, după cum au făcut unele ţări cu planul de 'relocare' temporară din 2015 până în 2017, ar putea fi sancţionate, fiind private de unele fonduri europene, cer europarlamentarii. 

Aceste propuneri merg mult mai departe decât cele ale Comisiei Europene, care nu prevăd cote de repartizare decât în cazul unui aflux excepţional. 

'Obiectivul meu este de a crea un nou sistem de azil, fondat pe solidaritate, cu reguli clare şi stimulente pentru ca acestea să fie respectate, atât pentru solicitanţii de azil, cât şi pentru statele membre', a declarat eurodeputata suedeză Cecilia Wikstrom, raportoarea textului, într-o conferinţă de presă. 

'Aştept cu nerăbdare posibilitatea de a demara negocieri cu Consiliul', instanţa ce reuneşte statele membre, a adăugat ea. 

Însă Consiliul European este încă departe de a fi adoptat o poziţie de negociere comună, statele membre fiind divizate în problema primirii de solicitanţi de azil. Majoritatea refuză principiul unui mecanism permanent şi automat, în timp ce altele, cum sunt Ungaria şi Polonia, exclud categoric orice idee de primire de solicitanţi de azil intraţi pe teritoriul UE via alte ţări membre, chiar şi în situaţie de criză majoră.