Premium
Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) este instituţia care gestionează situaţia străinilor ajunşi în România pe căi legale sau ilegale.
IGI are în subordine şase Centre Regionale de Cazare şi Proceduri de Azil - la Timişoara, Şomcuta Mare (judeţul Maramureş), Rădăuţi (judeţul Suceava), Galaţi, Giurgiu şi Bucureşti, având o capacitate totală de aproape 1.000 de locuri.
În aceste centre sunt procesate cererile de azil depuse de străini care se află în România sau la frontieră, se asigură asistenţă şi cazare solicitanţilor care nu dispun de mijloace de întreţinere, precum şi refugiaţilor şi persoanelor cu protecţie subsidiară. Centrele sunt în regim deschis, solicitanţii de azil având o şedere legală în România pe toată durata procedurii de azil.
Centrele de azil dispun de cabinete medicale, încăperi special amenajate pentru activităţi recreative, sportive şi educaţionale.
Conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, solicitanţii de azil beneficiază de o sumă de 3 lei/zi/persoană pentru hrană, 1,8 lei/zi/persoană pentru cazare şi 0,6 lei/zi/persoană pentru alte cheltuieli. Se adaugă asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă gratuită, asistenţă medicală şi tratament gratuit în caz de boli acute sau cronice.
Alte beneficii: acces pentru copii la învăţământ şcolar obligatoriu ca şi minorii cetăţeni români, participare la activităţi de adaptare culturală, acces la piaţa forţei de muncă după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil (în situaţia în care procedura de azil nu a fost finalizată).
În centrele de cazare, capacitatea camerelor este de până la 10 locuri. În practică, numărul de locuri de cazare poate fi diferit, în funcţie de componenţa grupurilor cazate (bărbaţi, femei, familii sau familii cu copii etc.).
În centrele din Galaţi, Timişoara, Rădăuţi, Şomcuta Mare şi Giurgiu, grupurile sanitare sunt comune, separate pentru femei şi bărbaţi, iar la Centrul din Bucureşti fiecare cameră de cazare dispune de un grup sanitar propriu (toaletă şi duş). Toate au cabinete medicale.
De asemenea, toate centrele de cazare sunt dotate cu spaţii destinate preparării hranei, cu maşini de spălat haine. Curăţenia în camerele de cazare şi în spaţiile comune (bucătării, bai, holuri) se asigură de către solicitanţii de azil, prin rotaţie.
Procedura la sosirea în centru
Mai întâi, azilanţii sunt informaţi asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le au şi cu privire la ce urmează. Sunt amprentaţi şi fotografiaţi, apoi li se eliberează un document temporar de identitate care atestă calitatea de solicitant de azil şi dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la rămânerea definitivă a hotărârii /deciziei privind cererea de azil.
Se face şi o examinare medicală, ocazie cu care se constată dacă persoana în cauza suferă de vreo afecţiune medicală şi dacă există sau nu indicii că persoana în cauză a fost victimă a torturii sau a altor tratamente inumane ori degradante.
Ulterior, azilanţii sunt repartizaţi în una dintre camerele de cazare. Fiecare primeşte două cearşafuri, o faţă de pernă şi obiecte de igienă personală (săpun, pastă de dinţi, periuţă de dinţi, pastă şi apărat de ras), precum şi vase pentru gătit şi servit.
Cele şase centre au regim deschis, astfel încât persoanele care depun cerere de azil pot părăsi centrul, dar cu respectarea Regulamentului de ordine interioară. De regulă, accesul în şi din centre se realizează zilnic, în intervalul 6,00 - 22,00.
Solicitanţii de azil pot părăsi localitatea de reşedinţă, cu aprobarea administraţiei. Dacă deţin mijloace de întreţinere, îşi pot stabili reşedinţa în mod liber, cu condiţia comunicării adresei funcţionarilor IGI.
Asistenţa acordată persoanelor care au obţinut o formă de protecţie
Asistenţa guvernamentală acordată persoanelor care au obţinut o formă de protecţie are ca scop integrarea acestor persoane în societatea românească. Obiectivul general al politicilor privind integrarea este acela de a ajuta refugiaţii să se autosusţină, să devină independenţi faţă de asistenţa oferită de stat sau de organizaţiile neguvernamentale şi să participe activ în societatea românească din punct de vedere economic, social şi cultural.
Conform legislaţiei în vigoare, persoanele care au obţinut o formă de protecţie beneficiază de aceleaşi drepturi economice şi sociale ca şi cetăţenii români: dreptul la un loc de muncă, la o locuinţă, la asistenţă medicală şi asistenţă socială, asigurări sociale, la educaţie.
Pentru a veni în sprijinul integrării acestei categorii de persoane, IGI desfăşoară programe de integrare, susţinute pe o perioadă de şase luni, cu posibilitatea de prelungire pentru alte şase luni. În acest interval, refugiaţii beneficiază cazare într-unul dintre centrele administrate de IGI, acordarea, pe o perioadă de 2 luni, a unui ajutor material în cuantum egal cu al solicitanţilor de azil, cursuri de orientare culturală, consiliere socială şi suport psihologic, cursuri de limba română.
În cazul în care persoanele care au obţinut o formă de protecţie se încadrează în categoria cazurilor speciale - persoane cu handicap, persoane care au atins vârsta pensionarii şi nu beneficiază de pensie, minori neînsoţiţi, victime ale torturii şi/sau familii monoparentale cu copii minori - aceştia pot beneficia de prelungirea programului de integrare până se constată dispariţia stării de vulnerabilitate.
De asemenea, prin Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, persoanele care au obţinut o formă de protecţie beneficiază de un ajutor material nerambursabil în valoare de 540 de lei pe o perioadă de şase luni cu posibilitatea de prelungire cu alte trei luni.
Complementar asistenţei guvernamentale, ONG-urile care implementează proiecte finanţate prin Fondul European pentru Refugiaţi acordă diverse forme de asistenţă, de la asistenţă medicală şi psihologică şi facilitarea accesului la educaţie şi la sistemul de sănătate până la acces pe piaţa muncii şi oferirea de hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse de uz casnic.
