Premium
Judecătorul Alexandru Şerban, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că ţine de politica penală a statului incriminarea sau nu a insultei şi calomniei, însă trebuie văzut dacă societatea este pregătită pentru reincriminarea faptelor respective, aşa cum se doreşte prin proiectul depus la Senat.
'Ţine de politica penală a statului incriminarea sau nu a insultei şi calomniei (...) Este de discutat dacă după o perioadă destul de lungă de dezincriminare este societatea pregătită pentru reincriminare a faptelor respective, dar asta ar duce cu certitudine la o încărcare şi mai mare a instanţelor cu cauze penale. Deja ne aşteptăm, în urma altei decizii a Curţii Constituţionale, cea privind textul de renunţare la urmărirea penală, ne aşteptăm ca şi mai multe dosare penale să vină în instanţă. Sigur, şi acolo o să vedem în ce măsură se va reglementa de către legiuitor problema după motivarea deciziei, dar mai mult ca sigur vor ajunge în instanţe, nu la procurori şi atunci va creşte volumul de activitate pe secţiile penale, cu acelaşi număr de judecători', a arătat Şerban.
Acesta a precizat că cele mai multe cauze cu care se confruntau instanţele de judecată în perioada în care erau incriminate insulta şi calomnia nu se refereau la insultă şi calomnie prin presă, ci erau certuri între vecini sau rude. 'La începutul profesiei poate ce mai mare parte a şedinţelor de judecată se întindea pe acest gen de infracţiuni, insulte, calomnii, ameninţări (...) La un moment dat, legiuitorul a considerat că nu mai este necesar să fie protejate acestea prin mijloace penale şi s-a rămas doar pe mijloacele dreptului civil, pe răspundere civilă delictuală şi obţinerea de daune morale', a arătat Alexandru Şerban.
Judecătorul Adrian Bordea, membru al CSM, a arătat la rândul său că reincriminarea calomniei şi insultei va ţine exclusiv de legiuitor, însă consideră că 'legiuitorul trebuie să fie înţelept'. 'Important este să se facă şi cu bună credinţă, pentru că sunt situaţii şi situaţii în care reacţiile sunt disproporţionate, însă bine este ca libertatea presei să fie asigurată, nu cu constrângeri. (...) Fiecare trebuie să îşi facă profesia cu echilibru, deontologic trebuie să fie, numai aşa ajungem la o armonie socială în care să însemne şi critică, şi răspundere, care să însemne tot. Dacă nu ne asumăm răspunderi, înseamnă că suntem buni de dat afară. Trebuie să vedem rezonabilitatea, să evităm reaua credinţă', a susţinut Bordea. Preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş, judecătorul Florin Dima, a precizat că sistemul judiciar românesc a avut cele mai mari probleme la CEDO atunci când s-au aplicat sancţiuni penale în presă, întrucât s-a considerat că 'presa îşi are rolul ei şi trebuie să spună nişte lucruri, chiar dacă uneori exagerează, şi să pornească de la un fapt real', anunţă Agerpres.
