Premium
La Senat a fost elaborat punctul de vedere pe care Parlamentul trebuie să-l trimită la Curtea Constituțională pentru a argumenta în cazul sesizării privind nerespectarea procedurilor privitoare la depunerea moțiunii de cenzură.
În cadrul acestui punct de vedere, parlamentarii PNL, susținuți de PSD, se bazează pe faptul că USR-PLUS au depus o parte dintre semnături scanate. În Regulamentul celor două camere nu este prevăzută o astfel de posibilitate și tocmai asta au speculat cei de la PNL și PSD.
Politic, cei de la PNL și PSD au speculat lipsa de experiență a celor de la USR-PLUS. Dacian Cioloș și Dan Barna au vrut să facă o mutare de forță, dar au pierdut din vedere aspectele procedurale. Vineri, în ziua depunerii moțiunii de cenzură, liderii USR-PLUS știau că nu pot întoarce situația în favoarea lor la ședința de coaliție, dar au așteptat până în ultimul moment. Ședința de coaliție a avut loc la ora 18.00, iar ulterior Barna și Cioloș au anunțat că vor introduce moțiunea de cenzură chiar în seara respectivă, deși nu aveau semnăturile strânse. La o oră atât de târzie, parlamentarii USR-PLUS nu se mai aflau cu toții fizic în Parlament, așa că mulți dintre aceștia și-au trimis semnăturile digital. Acest aspect a fost speculat de către cei de la PNL și PSD, obișnuiți cu astfel de demersuri și cunoscători fini ai procedurilor.
De altfel, în cadrul punctului de vedere, argumentul forte este reprezentat de modul în care au fost prezentate și adunate semnăturile pe moțiunea de cenzură.
Iată argumentația mai jos:
”Exprimarea manifestării de voinţă individuale în forma prevăzută de lege atestă că moţiunea de cenzură este însuşită de persoana semnatară, iar aceasta îşi poate asuma răspunderea pentru conţinutul documentului prin intermediul unei semnături valide, respectiv poate să decline răspunderea pentru conţinutul documentului în cazul unei semnături nevalide. Totodată, semnătura atestă că documentul semnat - în conţinutul lui - nu mai poate fi modificat ulterior semnării sale. Chiar dacă actul depunerii se încadrează în actele prealabile ale procedurii adoptării, prin hotărâre a Parlamentului, a moțiunii de cenzură, acesta produce efecte juridice, fiind și momentul de la care încep să curgă termenele legale. Mai mult, Curtea Constituțională a reținut că, ”din perspectiva funcției de control exercitate de Parlament asupra executivului, dispozițiile constituționale prevăd ca modalități de acțiune, printre altele, moțiunea de cenzură [Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012], expresie a răspunderii politice a Guvernului față de Parlament [Decizia nr. 285 din 21 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 28 iunie 2014, paragraful 56]. Însă, moțiunea de cenzură, deși prin excelență un act politic, produce consecințe juridice în plan constituțional, astfel că ea trebuie adoptată procedural potrivit exigențelor Constituției. Prin urmare, controlul de constituționalitate asupra unei moțiuni de cenzură nu poate viza conținutul sau motivele care au dus la adoptarea acesteia, ci numai aspectele strict formale de nivel constituțional referitoare la adoptarea sa.”
”Astfel, rezultă că textul moţiunii de cenzură face corp comun cu listele de semnături care atestă manifestarea de voinţă expresă, individuală şi unilaterală de însuşire a respectivului text. Îndeplinirea condiţiei de validitate cu privire la numărul minim de parlamentari necesar pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură nu se poate stabili decât prin raportare la momentul depunerii moţiunii, iar nu prin raportare la un moment ulterior, nedefinit în timp. O astfel de interpretare se justifică prin raţiunea însăşi a normei constituţionale. Dacă am accepta că o moţiune de cenzură se poate depune cu încălcarea condiţiei numărului minim de semnături sau a validităţii acestora, ar însemna că raţiunea pentru care a fost instituită această condiţie de rang constituţional nu îşi mai găseşte aplicarea.
Iniţierea unei moţiuni de cenzură şi depunerea acesteia presupune în mod obligatoriu atât verificarea îndeplinirii condiţiei constituţionale a numărului minim de iniţiatori, cât şi verificarea corolarului logic al acesteia, anume respectarea condiţiei de validitate a semnăturilor acordate în vederea iniţierii moţiunii de cenzură. Această competenţă nu este atribuită în mod expres niciunei structuri parlamentare. În schimb, Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede, în art. 94 alin. (1), că moţiunea de cenzură iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către Preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. De asemenea, conform art. 15 alin.(1) lit. c) din acelaşi regulament, birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se întrunesc în şedinţă comună, la convocarea preşedinţilor acestora, pentru pregătirea şi asigurarea desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor şedinţelor comune. Din interpretarea sistematică a acestor prevederi rezultă că verificarea condiţiilor de validitate atât cu privire la numărul minim de parlamentari, cât şi a semnăturilor acestora pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură nu se poate realiza decât de către birourile permanente ale celor două Camere, în scopul pregătirii şi asigurării desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor şedinţelor comune. Or, această verificare nu a avut niciodată loc cu privire la cele 124 de semnături depuse în data de 3 septembrie 2021 şi nici cu privire la cele 34 de semnături depuse în data de 6 septembrie 2021, care vizau tot moţiunea de cenzură depusă în 3 septembrie 2021, toate fiind comunicate in corpore Guvernului de către Preşedintele Camerei Deputaţilor în data de 7 septembrie 2021.
