Premium
Avocatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, Komaromi Attila Sandor, a solicitat, miercuri, din nou, Curţii de Apel (CA) Alba Iulia, admiterea audierii, în dosarul privind retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum, a Ilenei Dârja, autoarea unui articol ştiinţific publicat în urmă cu două decenii, în care aceasta face referire la un proces deschis după moartea episcopului Batthyany Ignac de către moştenitorii săi împotriva Bisericii Catolice, respectiv în urmă cu peste două secole, conform Agerpres.
Instanţa a decis ca până la termenul următor, respectiv până în 31 ianuarie, să fie trimisă o adresă în plic fostei angajate a Bibliotecii Batthyaneum prin care să i se solicite acesteia să precizeze ce documente a avut în vedere şi să indice unde pot fi găsite acestea atunci când a redactat articolul "Din istoria Bibliotecii Batthyaneum. Etapa I : 1798 - 1826", publicat în 1997 în revista Apulum. "Procesul de succesiune a bunurilor (deschis în 1799 - n.r.), în care a fost implicată fundaţia de succesorii legali ai episcopului Batthyany, a fost finalizat în 3 februarie 1815 cu câştigul de cauză al capitlului romano-catolic", a scris Ileana Dârja în respectivul articol.
Avocatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia consideră necesar ca Ileana Dârja, angajată mult timp a Filialei Batthyaneum, să arăte care a fost sursa documentară folosită, respectiv dacă există o copie disponibilă a sentinţei din 1815 a Tribunalului Debrecen, din Ungaria. Pe de altă parte, procurorul a opinat că declaraţia Ilenei Dârja nu ar avea valoare probantă în speţă, acesta susţinând că, de fapt, autoarea ar face referire la două inventare, nu la două sentinţe.
Pe rolul CA Alba Iulia se află dosarul în care Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia solicită anularea deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării acesteia de către statul român.
Donate Provinciei Transilvania şi Bisericii de episcopul Batthyany Ignac, în 1798, împreună cu clădirea şi terenul aferente, Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum au fost gândite de donator ca structuri cu un caracter public. După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic şi Biblioteca au rămas, până la naţionalizarea din 1949, în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, fiind scutite de impozite şi de alte obligaţii financiare de către Statul Român. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României.
Biblioteca Batthyaneum, care funcţionează din 1794 în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia, deţine cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, respectiv peste 80%. Aici se află şi cel mai vechi manuscris de acest gen, Codex Aureus, realizat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de-a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.
Batthyaneum deţine şi cea mai mare colecţie de incunabule, cărţi editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de început a tiparului, cu peste 600 de exemplare, adică circa 70% din totalul celor aflate pe teritoriul României. Biblioteca are profil documentar, fiind destinată cercetătorilor şi specialiştilor, iar accesul în incintă este permis doar în baza unei autorizaţii.
