CUTREMUR fără precedent în Sistem: se PULVERIZEAZĂ Înalta Curte și DNA/DOCUMENT

Jurnalistul Cătălin Tolontan publică o statistică obținută de către un judecător, o statistică de la CSM prin care se arată câți judecători și procurori îndeplinesc condițiile de pensie, dacă va trece o modificare inițiată de 10 parlamentari PSD la Legea 303/2004.

Citește și: Președintele Comisiei de la Veneția, mesaj pentru Iohannis: deciziile CCR sunt OBLIGATORII și trebuie implementate

Conform acestei inițiative legislative, magistrații cu 20 de ani vechime vor putea ieși la pensie mai repede, avantajul fiind că pe sistemul actual de calcul vor avea pensie mai mare decât salariul din prezent.

Articolul 82, Alineatul 3: ”De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii”.

Marea problemă este că odată ce s-au pensionat judecătorii, dosarele aflate în curs se pot relua de la zero, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.

”Cazurile magistraților care se vor pensiona se pot relua de la zero, la solicitarea avocaților.

Este un drept legitim al inculpaților, consemnat ca atare de CEDO.

Dispariția unui judecător din complet dă șansa apărării să decidă dacă vrea să se readministreze probele, în instanță.

Așa cum s-a întâmplat în cazurile Dragnea sau Tăriceanu, când judecătoarea Ana Maria Dascălu s-a pensionat în 2017.

În acest moment, conform surselor judiciare, lipsa de magistrați este estimată la 1.000 de persoane.

Mai exact: 7.000 de magistrați activi, față de 8.000 de posturi disponibile.

În urma valului de pensionări, deficitul uman ar urma să crească de la 1.000 la 3.000 de magistrați în minus, din totalul de 8.000 de posturi.

Altfel spus, legislația este astfel orientată încât din 10 poziții de judecători și procurori, 4 să devină disponibile unui concurs de proporții naționale”, arată Cătălin Tolontan, pe blogul personal.