Dacă întreb cât de prost să fii ca să mă crezi atât de proastă încât să nu știu nici măcar...

Dacă întreb cât de prost să fii ca să mă crezi atât de proastă încât să nu știu nici măcar faptul că MCV este un MECANISM, se pune că i-am făcut proști pe cei care au colportat știrea aceasta?! Nu știu, mă întreb și eu ca „prostul”…

(Acesta este un drept la replică. Doar.)

Și, pentru că eu obișnuiesc să lucrez cu documente, nu cu păreri sau „suspiciuni – fie ele rezonabile sau nu”, atașez copie interpelare adresată Ministerului Justiției - domnului ministru Robert Marius Cazanciuc, nr. 2574/b din 5.02.2015 privind MECANISMUL de Cooperare şi Verificare (MCV) și răspunsul aferent.

Le solicit tuturor celor care au distribuit imensa calomnie să intre în legalitate, publicând dreptul meu la replică, dovezile și scuzele care se impun.

Le reamintesc doamnelor și domnilor din presă care recurg la astfel de manevre murdare, că ele sunt interzise de legislația în vigoare.

1. A. Constituția României prevede (citez):

la art. 30

„(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.

(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.”

la art. 31

“(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.”

1. B. Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prevede:

„Art. 25: Protecţia autorităţii*)

*) Potrivit art. 177 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.

286/2009 privind Codul penal, care intră în vigoare la data de 1 februarie 2014, art. 26, devenit prin renumerotare art. 25, se modifică şi va avea următorul cuprins:

"- Art. 25: Protecţia autorităţii

(1)Pe durata exercitării mandatului de parlamentar, deputaţii şi senatorii sunt purtători ai autorităţii publice de stat, dispoziţiile art. 257 din Codul penal aplicându-se în mod corespunzător.

(2)Protecţia juridică penală prevăzută la alin. (1) se aplică şi după încetarea mandatului dacă faptele sunt comise în legătură cu exercitarea acestuia."

(1)Pe durata exercitării mandatului de parlamentar deputaţii şi senatorii sunt purtători ai autorităţii publice de stat.

(2)Orice faptă prin care se aduce atingere onoarei ori reputaţiei unui deputat sau senator, ca şi ameninţarea ori actele de violenţă săvârşite împotriva acestuia, în legătură cu exercitarea mandatului, se pedepsesc conform dispoziţiilor Codului penal privind infracţiunile contra autorităţii.

(3)Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazurile în care faptele sunt săvârşite împotriva soţiei sau copiilor deputatului ori senatorului în scopul de a exercita presiuni sau de a influenţa deciziile acestuia în exercitarea mandatului.

(4)Protecţia juridică penală prevăzută la alin. (2) şi (3) se aplică şi după încetarea mandatului dacă faptele sunt comise în legătură cu exercitarea acestuia.”

C. Chiar și Codul Deontologic care a fost elaborat de organizaţiile membre în Convenţia Organizaţiilor de Media ale cărui prevederi au fost liber consimţite de jurnaliştii membri ai organizaţiilor profesionale, patronale şi sindicale, semnatare ale Statutului Jurnalistului, adoptat de către Convenţia Organizaţiilor de Media, la Sinaia, în perioada 9-11 iulie 2004 are reguli clare în acest sens:

„2.2. Regulile redactării

2.2.1. Informaţia trebuie delimitată clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile în acest sens.

2.2.2. Jurnalistul va verifica informaţiile în mod rezonabil înainte de a le publica şi va exprima opinii pe o bază factuală. Informaţiile vădit neadevărate sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.

2.2.3. În chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.

2.2.4. Jurnalistul va respecta în redactare regulile citării. În cazul citării parţiale a unei persoane, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul acelei persoane.

2.7. Corecţia erorilor. Dreptul la replică

2.7.1. Jurnalistul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele sale. Acolo unde consideră necesar, jurnalistul poate să publice şi scuze.

2.7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă.”

Cristiana-Irina Anghel,

senator