Premium
Un depozit de fosile revelatoare, descoperite în centrul statului american Colorado, oferă detalii necunoscute anterior despre evoluţia mamiferelor în peisajul post-apocaliptic creat de impactul dintre un asteroid şi planeta noastră, în urmă cu 66 de milioane de ani, eveniment ce a anihilat trei sferturi din speciile de vieţuitoare, inclusiv dinozaurii, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
După 150 de milioane de ani de subordonare în faţa dinozaurilor, mamiferele au dobândit supremaţia. În cazul plantelor, acestea s-au diversificat în mod impresionant.
Nemaiexistând dinozauri care să le devoreze, mamiferele au înregistrat progrese considerabile pe scara evolutivă adoptând noi forme şi stiluri de viaţă şi preluând nişele ecologice rămase libere după dispariţia concurenţilor.
Într-un interval de 700.000 de ani de la extincţia dinozaurilor, masa corporală a mamiferelor a devenit de o sută de ori mai mare în comparaţie cu cea a mamiferelor care trăiau imediat după evenimentul apocaliptic.
''Dacă nu ar fi existat asteroidul, oamenii nu ar fi evoluat niciodată'', a declarat Ian Miller, specialist în paleobotanică şi director al departamentului de ştiinţe ale pământului şi spaţiului de la Muzeul de Istorie Naturală şi Ştiinţe din Denver. ''Mesajul pe care aş vrea ca oamenii să îl înţeleagă de aici este că strămoşii lor timpurii - şi prin strămoşi ne referim la vieţuitoare îmblănite asemănătoare veveriţelor - îşi au originile în prima perioadă după dispariţia dinozaurilor'', a adăugat cercetătorul.
Mii de fosile de animale şi plante, în stare bună de conservare, aduse la lumină la est de Colorado Springs, oferă informaţii despre un interval de timp care a fost până în prezent învăluit în mister. ''Am reuşit să extragem detalii despre apariţia lumii moderne - epoca mamiferelor - din cenuşa epocii dinozaurilor'', a spus Miller.
Citește și: Aaron Paul, vedetă în 'El Camino', promovează filmul printr-un videoclip în care bea ţuică şi vişinată: Mulţumesc, România, că m-ai îmbătat puţin! - VIDEO
Au fost descoperite cranii şi alte oase fosilizate de la şaisprezece specii de mamifere, care au fost îngropate în râuri şi câmpii inundate. Anterior fuseseră aduse la lumină doar fragmente fosilizate ale unor animale mici din acea perioadă.
''Pentru prima dată, am putut să asociem timpul, plante fosilizate, animale fosilizate şi temperatura în unul dintre cele mai critice intervale din istoria Pământului", a explicat Tyler Lyson, curator de paleontologia vertebratelor în cadrul muzeului şi autor principal al studiului publicat în jurnalul ştiinţific Science.
Impactul asteroidului, care a pus capăt perioadei cretacice şi a deschis drumul spre perioada paleogenă, a condus la sfârşitul lumii aşa cum fusese până atunci şi la eradicarea dinozaurilor, cu excepţia descendenţilor lor zburători, a vieţuitoarelor care dominau oceanele, a unor importante nevertebrate marine şi a numeroase specii de plante.
Viaţa plantelor a fost, de asemenea, puternic afectată de catastrofa de mediu ulterioară prăbuşirii asteroidului cu circumferinţă de 10 kilometri în largul coastelor Mexicului de astăzi, noi forme evoluând pe parcurs. Cele mai vechi legume cunoscute - păstăi de fasole - se numără printre rămăşiţele fosilizate descoperite în Colorado.
Evenimente evolutive puse în mişcare de extincţia în masă au condus mai târziu la apariţia liniei de primate şi la dezvoltarea maimuţelor, a maimuţelor mari şi, în cele din urmă, cu aproximativ 300.000 de ani în urmă, a speciei noastre, Homo sapiens.
Până la extincţia în masă, mamiferele au trăit în umbra gigantică a dinozaurilor neputând depăşi niciodată dimensiunile unui câine mic din prezent. Mamiferele care au supravieţuit impactului cu asteroidul erau în special mici specii omnivore - cea mai mare avea mărimea unui şobolan şi cântărea circa 0,5 kilograme.
În 100.000 de ani de la extincţia în masă, mamiferele au ajuns la dimensiuni de aproximativ 6 kilograme. La 300.000 de ani după evenimentul catastrofal, acestea cântăreau 25 de kilograme, în cazul primelor specii de mamifere exclusiv erbivore.
La 700.000 de ani după impactul cu asteroidul, unele mamifere cântăreau peste 50 de kilograme.
''Când dinozaurii au dispărut, mamiferele au proliferat şi acest lucru s-a petrecut rapid'', a subliniat Miller, aceste animale devenind pentru prima dată principalii prădători şi ierbivori din peisaj.
Cel mai mare mamifer dintre fosilele din Colorado, Eoconodon, avea dimensiunea unui lup, acesta fiind urmat de Taeniolabis, de mărimea unui exemplar de capibara.
Cei mai mari prădători erau crocodilienii, de 1,5 metri lungime, dotaţi cu dinţi bonţi, utili mai degrabă pentru spargerea carapacelor de broască ţestoasă decât pentru devorarea mamiferelor.
Roci în formă de coajă de ou s-au format concentric, în timp, în jurul unui nucleu - în acest caz cranii de mamifere - şi au oferit cercetătorilor o pletoră de dovezi.
Majoritatea celor 16 specii de mamifere aparţin unui grup divers numit ''ungulate arhaice'', înrudite cu mamiferele moderne cu copite, precum căprioare, vaci şi porci. Fosilele de plante includ polen, urme de frunze şi lemn pietrificat.
Această extincţie în masă a fost a doua cea mai importantă cunoscută de oamenii de ştiinţă, fiind depăşită de o alta, produsă în urmă cu 252 milioane de ani şi provocată de activitatea vulcanică extremă, care a netezit calea către apariţia primilor dinozauri. ''Extincţiile în masă reprezintă butonul de resetare biologică'', a spus Lyson.
