Premium
Văzând isteria ”familială” din jur, ai spune că lumea a luat-o razna, dar, din păcate, cred că așa a fost de la începuturi! În timp ce unii își storc creierul cum să ajungă pe Marte, alții își bat capul cum să reinventeze Inchiziția. În timp ce unii caută viață prin spațiu, alții se străduiesc să re-facă Pământul plat. Așa a fost în fiecare secol, de ce am fi noi mai deștepți în acesta?
Cei care m-au văzut în evoluție, pe TV sau în scris, știu că, în mentalitate și manifestări, sunt un mascul alfa. Chiar dacă am curajul să promovez ia la bărbați, nu îmi place nici să mă uit la poze cu mine, d`apoi să mi se facă de alt bărbat? Cu toate acestea, însă, nu mă roade absolut deloc nevoia să îi transform pe alții în masculi, dacă ei nu se simt pe partea aia.
În pofida mentalității mele de leu, nu am tendințe dictatoriale, nu mi-am bătut copilul niciodată, l-am convins mereu cu argumente. Așa că nu am de gând să o fac nici cu cei din jur. Cum să îi spun eu cuiva de cine să îi placă, pe cine să iubească, la ce să se excite? Cu ce drept? Și, de unde aș putea eu să știu mai bine decât el/ea ce îi înflăcărează sufletul? Ce îmi pasă mie ce face omul cu anumite părți ale corpului său? Sau cu cine își împarte banii, mașina și casa? Pentru că despre asta cam e vorba într-o familie.
Nu sunt cu ei, dar nici cu voi! Da, nu cred că e sănătos ca un cuplu gay să adopte copii, riscul de ”contaminare” artificială e prea mare. Da, nu cred că e civilizat să se afișeze în public mai explicit decât o facem noi, ăștia ”straight”. Da, trebuie să favorizăm ”natalitatea”, pentru ”perpetuarea poporului”. Dar, în rest, mi se pare aiurea să transformăm un simplu cuvânt într-o instituție biblică. ”Vai, familia e sfântă!” Și dă-i cu citate din epoca tribală și forțări logice la mileniul spațial. Ete, p...! E doar un cuvânt de unii inventat și supralicitat.
Dacă tot i-am ”recunoscut”, ce credeți voi, ăștia atât de înfricoșati de măritișul unora, că mai rezolvați cu chichița asta administrativă? Se vor rări? Se vor plictisi? Vor considera homosexualitatea nerentabilă? Vedeți de la ce vă dați omorul și vă strigați moartea? E doar un act, un contract între două persoane, pe care Statul doar îl înregistrează, nu are puterea și nici căderea să îl judece. Cum ar fi să vă spună primarul cu cine să vi se însoare pruncul drag? ”Țțțțț! Statul vă declară... nepotriviți! Hai, pa!”
Vreți liber arbitru pentru copil, nu? Nici vouă nu v-a convenit când v-au făcut mutre părinții. Atunci, pe oamenii ăștia, de ce îi considerați mai prejos de voi pe scara umanității? Doar pentru că au alte gusturi? Serios? Aloooo! Rațiunea vă e acasă? Vedeți de la ce vă învârtoșați inimile? Le-am dat dreptul să și-o ”tragă” legal, da? Ce mai contează cu cine semnează un act care nu are prea mare valoare în zilele noastre? Și ce treabă au preoții să își dea cu părerea? Că oricum nu se vor duce la biserică, să le ceară binecuvântarea. Iar ce crezi, cât și cum e la liber în ziua de azi. Din fericire, paranoicul Torquemada nu a fost nemuritor...
”Familia” adevărată, nu aia impusă de legi omenești arbitrare, e acolo unde te simți bine, nu unde te ține cu forța Statul, Biserica sau niște habotnici cu tendințe dictatoriale. Familia nu e armată, să fie cu regulament de tuns! Nici biserică, să te pună preotul în genunchi! Familia este despre plăcere și iubire. Este despre ”de bună voie și nesilit de nimeni”. Iar, astea țin de spațiul personal, de liber arbitru, de sufletul fiecărui om. Și aș vrea să știu care Dumnezeu v-a dat dreptul vreunuia dintre voi să vă băgați acolo? Da, știu, fu Sodoma și Gomora! Dar, dacă e greșit ce fac ei, pedeapsa nu vi s-a dat vouă pe mână, ea vine de sus.
Păcat că bietul Galileo a suferit degeaba, de dragul rațiunii („Sunt câțiva care gândesc bine, dar sunt depășiți cu mult de cei care gândesc prost.”). Și tot degeaba pare că s-a sacrificat și Isus, de dragul iubirii (”Iubiţi pe vrăjmașii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi.”). Asta ne e boala: deși tot progresează tehnic, omenirea tinde să involueze periodic la mentalitatea de peșteră. Ne-am lecuit de teama de stele și fulgere, dar nu putem depăși frica de ceilalți oameni.
Habotnicilor, iubirea înseamnă toleranță, înțelegere, acceptare! Judecata e în mâna altora, mai echilibrați, care pot să ridice piatra cu sufletul împăcat și conștiința curată. Halal creștinism, când o dai în spaime și spume...
