Premium
Decizia CCR prin care s-a constatat că protocolul PÎCCJ- SRI din 2009 este neconstituțional, precum și că trei articole din cel încheiat în 2016 între aceleasi instituții încalcă prevederile Constituției va avea efecte asupra unor dosare aflate pe rolul instanțelor sau parchetelor, explică specialiștii.
Curtea arata că parchetele și instanțele judecătorești sunt cele care vor stabili dacă s-a încălcat legea in cazul dosarelor în care nu s-au dispus decizii definitive.
"Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate vor verifica în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, și vor dispune măsurile legale corespunzătoare", se arată în comunicatul CCR.
Astfel, judecătorii sunt cei care vor stabili în ce sens au contribuit protocoalele la obtinerea unor probe nelegale.
„Curtea Constituțională nu a constatat nelegalitatea, ci neconstituționalitatea lor. Totodată, înteleg că CCR în punctul numărul trei, a precizat că pe viitor instanțele sunt abilitate să înlăture orice probe care au fost obținute prin încălcarea legii și prin intermediul prevederilor acestor protocoale. Avem chestiune de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională a și spus: în ceea ce inseamnă implicațiile protocoalelor în cauzele pe rol, judecătorii sunt abilitați să verifice în ce sens aceste protocoale au dus la producerea unor probe ilegale”, a spus, pentru Mediafax, avocatul Cristian Ene.
Mai mult, chiar dacă s-ar constata că există probe nelegale, acestea ar urma să fie excluse, însă într-un dosar exista si alte probe, ceea ce nu duce automat la o anulare a unei decizii.
"Decizia nu înseamnă că toți scapă de pedeapsă, este o iluzie dacă unii se bucură și bat din palme că scapă de pedeapsă, pentru că nu se întemeiază o singură probă pe o filmare sau tras cu urechea, ci se merge pe coroborarea probelor, dacă sunt și altele. Va trebui multă înțelepciune să ieșim din acest mare impas, este o mare problemă pentru justiția românească", a explicat, pentru sursa citată, Augustin Zegrean.
"Sunt mai multe situații, nu doar dosarele care sunt în lucru acum, acolo e simplu, se scot probele obținute ilegal și se judecă dacă sunt probe. Dacă nu sunt, nu se mai judecă. Dacă sunt numai acele probe, iar nu este în regulă, dar sunt situații cu unii care au fost deja condamnați, care și-au executat pedepsele, alții sunt în curs de executare a pedepselor, unii au plătit despăgubiri. Mai sunt alții care au recunoscut faptele, acolo nu știu ce se va face, pe bază numai de interceptări realizate de SRI. Recunoașterea simplă nu este probă în procesul penal, decât dacă este coroborată cu altă probă. Totul va trebui luat de la capăt", a precizat fostul presedinte al CCR.
Decizia CCR va fi însă mai clară dupa ce va fi motivată. Chiar dacă la acest moment nu pare a avea un impact major, hotărârea a deschis drumul unor discuții mai aplicate privind măsuri de amnistie și grațiere. De altfel, după decizia Curții, ministrul Justiției a anunțat că Parlamentul sau Guvernul vor adopta acte juridice pentru a îndrepta abuzurile din justiție, fara a preciza care vor fi acestea.
„A existat normalitate? Dacă închidem ochii și privim la stele, zicem - sigur că da și foarte bun. Dar dacă suntem cu picioarele pe pământ și vedem nu fac un inventar al atâtor conflicte juridice de natură constituțională au creat autoritățile care participă la activitatea de înfăptuire a justiției. Că e de la DNA, că-i procurorul general acum care a semnat (protocolul secret cu SRI, n.r.), că e ÎCCJ și mă refer la constituirea completelor de 5 judecători. (..)Dacă puneți cap la cap cele două rapoarte de evaluare - și știți la care mă refer - veți vedea o radiografie a ceea ce nu trebuia să se facă în sistemul judiciar. În opinia mea ca ministru, sigur nu numai eu decid, pentru că poate să-o facă și Parlamentul sau Guvernul, vom adopta acte juridice de natură să permită îndreptarea acestor abuzuri. (...) Dacă am zis Parlamentul sau Guvernul după caz, așa zice și Constituția, Parlamentul care adoptă legi și Guvernul care poate să adopte ordonanțe de urgență”, a declarat ministrul Justiției, la Digi24.
