Defrișările ilegale din România și mafia pădurarilor. Cazul concret din Homoroade, județul Satu Mare

 Suprafaţa ocupată de păduri este de circa 27% din suprafaţa întregii ţări, spre deosebire de alte țări europene, în care pădurile acoperă arii semnificative: Suedia (76%), Finlanda (72%), Estonia (61%), Slovenia (60%), Letonia (56%). Procentul de împădurire  al României este și sub media europeană, care se ridică la 32,4%, conform ultimelor date disponibile ale Eurostat.

Lemnul a devenit o monedă de schimb, aducând bunăstare unora, dar sărăcind aceasta țară. România a tăiat ilegal în ultimii 23 de ani 366.000 de hectare de pădure, Conform raportului Curții de Conturi din anul 2013 (vezi aici Raportul Curții de Conturi, pg. 100). Paguba se ridică la peste 5 miliarde de euro dacă se ia în calcul prețul cel mai mic, pentru lemnul de foc. Curtea de Conturi precizează însă că această cifră este departe de a fi cea reală, întrucât cea mai mare parte a arborilor tăiați din pădurile României au fost exportați la prețuri mult mai mari decât prețul minim stabilit pentru lemnul de foc.

De asemenea, raportul atrage atenția că aproape 600.000 de hectare de pădure au fost retrocedate sau urmează a fi retrocedate cu încălcarea legii, iar peste 500.000 de hectare de pădure sunt nepăzite, prilej pentru defrișările ilegale.

Mafia pădurarilor este o problemă reală, trecută însă sub tăcere.  Exploatarea forestieră ilegală și irațională se face cu colaborarea pădurarilor și a brigadierilor. Preocuparea principală a pădurarilor este să scoată lemnele din pământ. Nu întâmpină nicio dificultate deoarece pădurarii și brigadierii se controlează unii pe alții.

De pildă, în comuna Homoroade din județul Satu Mare, o întreagă familie este implicată în activități de exploatare ilegală: tatăl este brigadier, fiul este  pădurar, iar fiica este administratorul unei firme de exploatări forestiere. Orice control menit să împiedice activitățile ilegale devine ineficient în aceste condiții. În plus, transportul fără rațiune al buștenilor strică drumurile făcute cu bani grei, unele dintre ele chiar cu fonduri europene.

Am semnalat această situație Ministerului Mediului prin întrebarea parlamentară care poate fi consultată aici.