Premium
Emergența pe piață a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni a stârnit atât valuri de încurajare și suport față de noua administrație guvernamentală, dar și neîncredere, având în vedere personalul restrâs al noii instituții și aria foarte largă de activitate.
Nu puține au fost vocile românilor din afara granițelor care s-au plâns într-un mod sau altul de lipsa de implicare a Guvernului, mai ales pe linie financiară - datorită bugetului mic dedicat susținerii de proiecte, care însuma undeva la 8 milioane de lei.
La un an de la existența Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, se impune o analiză a activității instituției pentru a vedea dacă statul român a realizat o investiție bună sau nu. În acest sens, pentru a avea o radiografie obiectivă a situației, voi prezenta, pe scurt, câteva din activitățile derulate de acesta:
Activitatea de bază a MpRP constă, în principal, în acordarea de finanțări nerambursabile pentru proiecte, programe, acţiuni sau evenimente dedicate sprijinirii păstrării și promovării identității românești, conform Legii 299/2007 și Legii 321/2006, care reglementează modalitățile prin care Guvernul poate oferi pârghii financiare cetățenilor români care trăiesc, lucrează sau studiază în alte state.
O altă direcție de acțiune o reprezintă derularea de proiecte proprii pe care instituția le organizează în conformitate cu Planul de Guvernare și cu Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni.
Cifrele MpRP din anul care tocmai s-a încheiat sunt următoarele:
- 2000 de copii români din țări ca Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Italia, Spania, Cehia au participat la programul de tabere „ARC”, ediția 2017, finanțat de MpRP;
- 300 de tineri din Republica Moldova au participat la proiectul „Descoperă și Cunoaște România”;
- 10 000 de suporturi de curs pentru predarea și învățarea limbii române au fost distribuite de minister în comunități precum Italia, Belgia, Spania, Marea Britanie, Grecia sau Cipru, prin programul „Limba română, educație și comunicare”;
- MpRP a organizat și finanțat evenimente, atât cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, cât și a Zilei Limbii Române. Astfel s-a evidențiat importanța limbii române și necesitatea păstrării acesteia, mai ales în cadrul familiilor de români din afara României;
- MRP a implementat în 2017 primul curs dedicat în exclusivitate problematicilor diasporei, în colaborare cu Universitatea București;
- A finanțat peste 100 de proiecte ale asociațiilor românești;
- A implementat campania „Informare acasă, siguranță în lume!”, dedicată creșterii gradului de informare asupra riscurilor presupuse de munca la negru în afara granițelor;
- La recomandarea MpRP a fost modificată prin Ordonanță de Urgență prevederile Legii 299/2007 privind sprijinul românilor de pretutindeni, astfel încât etnicii români înscriși în sistemul de învățământ ucrainean cu predare în limba română și profesorii care predau limba română să fie susținuți de Guvernul României;
- Tot la recomandarea MpRP a fost modificată Legea 321/2006 privind regimul acordării de finanțări nerambursabile, iar noutatea majoră o reprezintă posibilitatea acordării de granturi de finanțare astfel încetă cetățenii / etnicii români de pretutindeni să aibă o mai mare accesibilitate la fondurile nerambursabile oferite de statul roman.
Consider că, din cifrele prezentate mai sus reiese că s-au făcut pași către progres și către schimbarea mentalității de acțiune în ceea ce privește ideea de suport al comunităților românești din străinătate.
Bineînțeles, lucrurile pot fi îmbunătățite, iar MpRP va avea mult de lucru având în vedere că în acest an va putea acorda granturi de finanțare și că tocmai a fost aprobat un buget majorat cu 60% față de finele anului 2017. Mai mult, a crescut exponential și bugetul pe proiecte al ministerului pe anul 2018. Acesta este în valoare de 15 200 lei, deci majorat cu 90% față de bugetul inițial pentru proiecte pe anul trecut.
Această creștere arată faptul că aparatul guvernamental își dorește să investească mai mult în românii din afara granițelor, așa cum și ei investesc în România.
Instituțiile statului român trebuie să recâștige încrederea cetățenilor, iar Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este pe drumul cel bun.
Faptele spun mai mult decât orice discurs.
