Premium
Dirijorul Christoph Eschenbach, considerat un fenomen în domeniu, faimosul violonist Renaud Capuçon, membrii Filarmonicii Berlin şi invitaţii lor, precum şi Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare sunt, luni, cap de afiş la Festivalul „Enescu” cu lucrări de Enescu, Mozart, Korngold şi Bruckner, potrivit news.ro.
La Ateneul Român, de la ora 16.30, vor concerta membri ai Filarmonicii din Berlin şi invitaţii lor, cu Noah Bendix-Balgley, prim-concertmaistru al Filarmonicii din Berlin, violistul Elias Goldstein, violoncelistul Stephan Koncz şi pianista Angela Drăghicescu. Artiştii vor interpreta două lucrări camerale care au puncte comune, influenţa stilistică, dar şi melancolia tonalităţii sol minor. Concertul se deschide cu Trioul în sol minor de George Enescu, o lucrare de tinereţe, compusă între anii 1896 şi 1897, fără număr de opus. Trioul este scris pentru vioară, violoncel şi pian şi este influenţat de stilul clasicismului vienez, transmit organizatorii.
Citește și: RAPORT BOMBĂ privind ASASINATUL EXPLOZIV de la ARAD-Angajați MApN ce ar putea face parte din anturajul...
În continuarea programului, publicul va audia Cvartetul cu pian în sol minor K 478 din creaţia lui W.A. Mozart, compus în anul 1785. Cvartetul în sol minor este una dintre cele mai populare lucrări camerale ale compozitorului, şi se enumeră printre cvartetele emblematice ale istoriei muzicii. Este o lucrare complexă şi pretenţioasă din punct de vedere cameral, şi impune un nivel înalt de măiestrie instrumentală. Totodată, tonalitatea în care este scris, sol minor, este tonalitatea aleasă de Mozart pentru cele mai intense, tumultoase şi învolburate lucrări ale sale.
La Sala Palatului, la ora 19.30, va urca pe scenă Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare, sub bagheta dirijorului Christoph Eschenbach, solistul serii fiind violonistul Renaud Capuçon. Programul se deschide cu Korngold, Concertul pentru vioară şi orchestră în Re Major op. 35. O capodoperă a secolului XX, concertul lui Korngold se numără printre marile concerte pentru vioară ale modernismului.
Korngold, un copil minune al cărui talent muzical a fost comparat cu geniul mozartian a lucrat la concertul de vioară între anii 1937 şi 1939. A fost publicat în 1945, fiind dedicat Almei Mahler, soţia mentorului său Gustav Mahler. Premiera a fost susţinută de senzaţionalul violonist Jascha Heifetz în 1947, la St Louis Symphony, sub bagheta dirijorului Vladimir Golschmann. Compozitorul şi-a afirmat admiraţia pentru incredibila interpretare a lui Heifetz, care a reuşit să redea muzical dorinţa sa. Korngold a suştinut că dincolo de cerinţele tehnice virtuozistice, Concertul său a fost compus mai degrabă pentru un Caruso (tenor) decât pentru un Paganini, aşadar, necesitatea cantabilităţii vocale este primordială în interpretarea violonistică.
Programul este completat de Simfonia a II-a în do minor de Anton Bruckner, o lucrare colosală a simfonismului romantic şi singura simfonie fără dedicaţie din creaţia sa. Denumită şi Simfonia Pauzelor, Bruckner a finisat-o în anul 1872, iar în 1873 a fost pusă în scenă pentru prima dată, interpretată de Filarmonica din Viena. Bruckner este recunoscut pentru complexitatea compoziţiilor sale şi pentru tematismul muzical amplu. De asemenea, a fost un compozitor pretenţios care îşi revizuia chiar de mai multe ori aceeaşi compoziţie, în căutarea perfecţiunii şi a autenticităţii mesajului pe care îşi dorea să îl transmită.
