Premium
Tăiosul mesaj de pe Twitter al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în care liderii NATO sunt criticați pentru modul glacial în care tratează primirea în alianță a țării sale măcinate de război a indignat atât de mult Casa Albă, încât oficialii americani implicați în proces chiar s-au gândit să reducă și mai mult din “invitația” de aderare făcută Kievului, după cum afirmă șase persoane la curent cu subiectul.
Într-un final, Statele Unite și aliații lor au hotărât să păstreze limbajul inițial al declarației așa cum a și apărut, în cele din urmă, marți, la reuniunea NATO de la Vilnius, din Lituania. Declarația nu precizează un termen-limită pentru admiterea Ucrainei în organizație, dar documentul a fost rezultatul unor mari eforturi depuse de Administrația Biden și de alți lideri europeni pentru a-I înainta Kievului niște oferte mai bine precizate în contxtul invaziei Rusiei încă în derulare.
Incidentul ilustrează nemulțumirea provocată în cadrul NATO de presiunile lui Zelenski, în cursul săptămânii, chiar și câțiva dintre cei mai vajnici susținători ai săi întrebându-se dacă asemenea ieșiri necontrolate ar servi intereselor Ucrainei. În același timp, disputele din culise pe care asemenea ieșiri le-au provocat ilustrează și cât de puține lucruri poate face alianța pentru a le stăvili. Statele din cadrul NATO sunt adânc implicate în eforturile depuse în război, iar multe state membre rămân extrem de atașate față de cererile lui Zelenski legate de o sporire a ajutoarelor. Or, deși mulți oficiali s-au arătat iritați de mesajul de pe Twitter, s-a înțeles totuși că președintele acestei țări atât de greu puse la încercare trebuie să demonstreze că va face orice pentru a obține maximum de avantaje pentru poporul său.
Mesajul lui Zelenski
Mesajul lui Zelenski, transmis tocmai când liderii NATO se adunau pentru a participa la reuniunea de două zile, califica drept “fără precedent și absurd” textul proiectului de invitație la aderare existent la acea oră.
Ieșirea dură a liderului ucrainean la adresa alianței i-a uimit pe cei sosiți la locul desfășurării evenimentului – un pavilion expozițional de la marginea capitalei lituaniene – delegația SUA arătându-se chiar “furioasă”, după cum afirmă un oficial la curent cu situația. La fel ca șI alte persoane, oficialul a dorit să îșI păstreze anonimatul dat fiind caracterul delicat al discuțiilor.
Ambasadorii, miniștrii și o serie de alți politicieni au purtat o serie de discuții neoficiale pe tema unui răspuns din partea alianței. Oficialii americani au propus modificarea sau chiar eliminarea pasajului asupra căruia Zelenski s-a pronunțat atât de vehement: “Vom putea adresa Ucrainei o invitație de aderare la alianță în momentul când Aliații vor cădea de acord și când vor fi îndeplinite condițiile”, după cum afirmă niște oficiali europeni implicați în negocieri.
Deși, începând de anul trecut, odată cu lansarea războiului, Washingtonul a acordat Kievului miliarde de dolari sub formă de armament și de alte ajutoare, președintele Biden a optat pentru o abordare precaută, el temându-se că, dacă ar face prea mult și prea repede, ar risca să agraveze criza și să implice NATO într-un conflict direct cu Rusia. Biden a participat la summitul de la Vilnius împreună cu secretarul său de stat, Antony Blinken, care ulterior s-a deplasat la Jakarta, în Indonezia, pentru o reuniune a miniștrilor de externe din Asia de Sud-Est.
La o reuniune desfășurată la București, România, în 2008, Ucrainei și Georgiei li s-a oferit posibilitatea unei aderări la NATO, dacă ambele țări vor îndeplini mai întâi un șir de condiții. Ucrainenii se plâng că, după 15 ani, ei încă trebuie să mai răspundă unor condiții pe tema reformelor, multe dintre ele nefiind nimci măcar precizate
Un oficial american la curent cu tratativele a recunoscut că s-a pus în discuție o modificare a declarației, el afirmând că Administrația Biden s-a arătat sensibilă față de temerile lui Zelenski și a sperat că ele vor putea primi un răspuns.
Totuși, alți trei politicieni, dintre care doi au participat direct la convorbiri, au afirmat că au avut clara impresie că Statele Unite ar fi pe cale să atenueze din limbajul dcumentului, făcându-l să arate mai puțin deschis unei aderării rapide a Ucrainei la alianță.
“Unii au dorit se se retragă referirea la ‘invitație’ sau, eventual, termenul să fie pus în alt context”, după cum afirmă unii dintre politicieni, respectiv, un diplomat NATO care a participat la convorbiri.
Purtătorii de cuvânt ai Casei Albe și ai președinței ucrainene nu au răspuns imediat cererii de a comenta subiectul.
Un alt important diplomat din cadrul NATO, care a participat la aprinsele negocieri, a spus că deși „mai multe persoane” s-au declarat pentru eliminarea formulărilor care l-au nemulțumit pe Zelenski, delegația SUA „nu a dorit ca tocmai promisiunea” unei invitații să fie scoasă din declarație. A existat un consens asupra faptului că o revocare totală a documentului i-ar întârzia difuzarea și, „până la urmă, cei mai îngrijorați de reacția ucrainenilor au ajuns la concluzia că ar fi mai bine ca textul să rămână” așa cum a fost redactat.
„Documentul transmite un puternic mesaj atât Ucrainei, cât și Rusiei”, a spus persoana.
Președintele francez Emmanuel Macron, sprijinit de țările central-europene și de țările baltice, a pledat pentru păstrarea textului convenit inițial. Liderii repectivi au socotit că documentul ar fi cea mai puternică ofertă posibilă făcută Ucrainei, având în vedere și obiecțiile Statelor Unite, Germaniei și ale altora, care se temeau că niște termeni mai clar ar atrage alianța în conflict direct cu Rusia. Liderii NATO au mai anunțat și un vast program de asistență militară destinat Kievului.
„Ne-am pus de acord. Rezultatul a fost cel mai bun posibil”, a mai spus diplomatul.
Potrivit acelorași politicieni, în timp ce ambasadorii NATO discutau oficial cum să reacționeze la mesajul de pe Twitter al lui Zelenski, Statele Unite au fost și ele de acord cu menținerea textului inițial al declarației.
În camera discuțiilor, între diverșii consilieri a existat un du-te-vino ceva mai intens decât cel caracteristic de obicei unor asemenea reuniunii de maximă importanță, au mai opiniat oficialii. La un moment dat, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a intrat în cameră și l-a tras pe Biden deoparte părând să vrea să îl pună pe președinte la curent cu ceva anume, după cum povestește un oficial.
Ulterior, Zelenski și-a mai înmuiat tonul, exprimându-și recunștința miercuri, în timpul întrevederilor personale de la Vilnius, pledând pentru o aderare cât mai rapidă a Ucrainei la alianță.
Miercuri, la o zi după negocieri, șeful administrației prezidențiale a lui Zelenski, Andrii Iermak, a fost surprins în discuții aprinse cu Sullivan în cadrul nou-înființatului Consiliu Consultativ NATO – Ucraina, special creat pentru discuții între Ucraina și ambaasadorii NATO, legate de problemele de securitate.
O persoană care a asistat la conversație a declarat că Iermak părea să încerce să ce certe, dar Sullivan „părea ferm”. Conversația a durat circa 30 de minute.
Marele efort depus pentru a păstra lucrurile pe linia de plutire i-a extenuat și i-a cam exasperat pe cei mai vajnici susținători ai Kievului.
„Nu a fost deloc distractiv”, a declarat un principal consilier din partea NATO la curent cu tratativele.
Sursa: Revista Presei Rador
