DNA a mușcat pontul PNL: primarii, carne de tun pentru procurori

Procurori anticorupție au ridicat recent documente de la Ministerul Dezvoltării, după o cruciadă pornită de liberali: banii primiți de primării prin programul PNDL pentru lucrări în teritoriu sunt verificați la sânge. Aproape că nu există primărie în România să nu fi apelat sau nu fi încercat să apeleze la fondurile PNDL.

După ce au preluat guvernarea, liberalii au anunțat că nu mai pleacă niciun ban din Guvern pentru decontarea investițiilor locale până când nu se verifică pe teren lucrările efectuate de primării prin PNDL, cel mai mare program guvernamental de finanțare a proiectelor locale (cabinete medicale, școli, grădinițe, canalizare, energie termică și electrică, iluminat public, drumuri, salubrizare, cultură, etc).

Ministrul Dezvoltării, Ion Ștefan, a spus că echipe de la Inspectoratul de Stat în Construcții și de la Corpul de Control al ministerului au făcut în 3 luni verificări neefectuate ani de zile și că tot ce s-a constatat la fața locului a fost trimis la DNA.

• „Toate procesele verbale, toate constatările din teren au fost înaintate către organele de anchetă. Absolut toate. Și astăzi, o echipă de la DNA a fost la minister pentru a ridica documente pentru a verifica diferite situații. Este făcută sesizare către organele de anchetă. Nu că există suspiciuni, am găsit cazuri complicate. Lucrări neexecutate sau executate parțial și care au fost trimise spre decontare. În mandatul meu au fost oprite de la plată lucrări în valoare de peste 500 de milioane de lei”. a zis ministru, într-o declarație la Digi24.

Potrivit guvernanților, totul a pornit de la un raport al Curții de Conturi.

În raportul invocat de ministrul Ion Ștefan (PNL) se arată că este „extrem de greu” de verificat proiectele pentru care primarii cer bani de la Guvern și că din acest motiv există riscuri mari să apară solicitări nejustificate, bazate pe date eronate și să se ceară fonduri pentru lucrări neexecutate.

EXTRAS din RAPORTUL CURȚII DE CONTURI PENTRU ANUL 2018 (publicat în decembrie 2019):

***Sublinierile aparțin redacției

„(...)

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Analiza asupra modului de utilizare a fondurilor destinate finanțării obiectivelor de investiții derulate prin programele gestionate de MDRAP a relevat faptul că există situații în care se impune o verificare mai amănunțită asupra stadiului investițiilor și asupra documentelor transmise de UAT la MDRAP în vederea decontării cheltuielilor.

De asemenea, au fost constatate unele deficiențe în gestionarea informațiilor și în evaluarea corectă a riscurilor aferente transferurilor de fonduri de la MDRAP către UAT, respectiv carențe în monitorizarea unor elemente de risc și în luarea măsurilor corespunzătoare împotriva celor care solicită nejustificat finanțare prin completarea cu date eronate a documentației transmise către MDRAP (ex.: Anexele nr. 3, 4 și 5 depuse de UAT la MDRAP).

În verificările efectuate în cursul anului 2019 de către Camerele de Conturi asupra unui eșantion de UAT s-au constatat cazuri de utilizare nelegală a fondurilor publice alocate în anul 2018 de MDRAP. Din centralizarea datelor prezentate de Camerele de Conturi au rezultat sume cheltuite nelegal de UAT în valoare de 19.511 mii lei.

Conform datelor raportate în contul de execuție încheiat de MDRAP la 31.12.2018, în anul 2018 au fost aprobate alocații de la bugetul de stat pentru finanțarea programelor guvernamentale derulate prin bugetul MDRAP în sumă de 5.148.233 mii lei, din care au fost efectuate plăți în sumă de 5.102.180 mii lei.

Conform datelor prezentate în contul de execuție încheiat de MDRAP la 31.12.2018, pentru finanțarea programelor guvernamentale la nivelul UAT au fost aprobate alocații de la bugetul de stat în sumă de 4.706.217 mii lei, din care au fost efectuate transferuri către UAT beneficiare în sumă de 4.683.384 mii lei (de la Titlul VI - Transferuri între unități ale administrației publice).

Din analiza datelor, informațiilor și documentelor puse la dispoziție de reprezentanții MDRAP cu privire la modul de derulare a programelor finanțate din bugetul de stat au fost formulate următoarele concluzii și observații:

 se constată că un număr semnificativ de UAT nu au solicitat sume spre decontare în anul 2018, ceea ce indică vulnerabilități privind capacitatea administrației locale de a derula la timp proiectele contractate prin PNDL. Pe de altă parte, în contextul unui număr redus de solicitări de decontare din partea UAT în primii ani de derulare a programului multianual există riscul acumulării unor obligații de plată foarte mari în anii terminali ai programelor, ceea ce în final va pune o presiune ridicată asupra echilibrului bugetar. În acest context există riscul ca alocările bugetare din anii terminali să fie insuficiente pentru acoperirea tuturor solicitărilor de decontare venite din partea beneficiarilor de proiecte;

 având în vedere prevederile legale și resursele alocate, responsabilitățile MDRAP pe linia controlului derulării proiectelor PNDL sunt extrem de greu de realizat, practic, în contextul creșterii exponențiale a numărului de proiecte, atribuțiile MDRAP de monitorizare și control se limitează, în cele mai dese cazuri, la activități de monitorizare a plăților. În acest context, apreciem ca fiind necesară îmbunătățirea mecanismelor de control, în principal prin alocarea de resurse speciale în acest sens (spre exemplu, crearea unei structuri specializate pentru controlul obiectivelor de investiții din cadrul programelor finanțate de MDRAP);

 se impune creșterea rigurozității verificării documentelor depuse de UAT în etapele premergătoare finanțării obiectivelor de investiții pentru evitarea includerii în program a unor obiective care nu îndeplinesc toate cerințele legii (ex.: existența autorizațiilor, îndeplinirea unor cerințe legale minimale privind documentele prezentate încă din faza de proiectare);

 lipsa unor minime măsuri împotriva reprezentanților UAT, care pe propria răspundere solicită în mod eronat decontarea unor fonduri din PNDL, poate conduce la proliferarea indisciplinei în derularea programului, existând riscul ca multe UAT să solicite anticipat achitarea unor lucrări care la momentul respectiv nu erau executate;

 deși nivelul cumulat al abaterilor identificate se situează deocamdată la un nivel redus, trebuie semnalat faptul că atât cazurile prezentate de Curtea de Conturi, cât și cele consemnate de Corpul de control al ministrului MDRAP și de camerele de conturi județene demonstrează faptul că, în cazul unor UAT-uri, nivelul de responsabilitate în gestionarea fondurilor publice primite de la MDRAP este extrem de redus (în unele cazuri fiind identificate chiar și suspiciuni de fraudă), ceea ce atrage atenția încă o dată asupra necesității implementării de către finanțatorul programului a unor instrumente de control real asupra stadiului și valorii investiției. De altfel, o primă măsură în acest sens este îmbunătățirea instrumentelor de monitorizare și control deja existente, precum monitorizarea mai atentă de la nivelul MDRAP, verificările mai dese în teren ale ISC, creșterea capacității de verificare în teren pentru structurile MDRAP (prin inspectori proprii și/sau inspectori guvernamentali etc.);

 referitor la aspectele identificate de camerele de conturi la nivelul UAT, MDRAP are obligația de a iniția demersuri în vederea recuperării sumelor cuvenite bugetului de stat (contravaloarea lucrărilor neexecutate sau cheltuieli majorate nejustificat), precum și calcularea și încasarea accesoriilor aferente (inclusiv pentru situațiile în care lucrările au fost executate ulterior decontării). Subliniem faptul că în toate aceste cazuri camerele de conturi au emis decizii în sarcina UAT, prin care au formulat măsuri în sensul recuperării fondurilor publice cheltuite nelegal din bugetul de stat”

• Vezi si: ZVON delicat în PSD - Mircea Drăghici este doar vârful iceberg-ului în noul PSD? .