Escaladarea declarațiilor publice belicoase dintre liderii liberali și actualul primar general susținut de PNL continuă, în contextul unui veritabil război instituțional privind actul normativ acuzat deja de multe voci că va conduce la efecte neconstituționale, precum limitarea dreptului de proprietate, încălcarea principiului descentralizării sau retroactivitatea aplicării legii.
După ce aspectele semnalate în dezbateri cu presa de către Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI), dar și de Asociația Oamenilor de Afaceri din România, în scrisoarea publică adresată președinților PSD și PNL, au îngrijorat societatea, miza electorală pentru localele de anul viitor s-a acutizat.
Astfel, tonul a fost dat de președintele PNL București, Sebastian Burduja, care nu a exclus o candidatură din partea liberalilor la PMB, criticând vehement prestația administrativă a primarului general, în pofida susținerii de care acesta beneficiază în Consiliu din partea coaliției PNL-USR-PMP. Apoi, a venit rândul președintelui Senatului, Nicolae Ciucă, să întărească mesajul de susținere pentru Burduja, condiționând eventuala candidatură a lui Nicușor Dan din partea PNL de o înscriere a acestuia în partid. Răspunsul edilului a venit prompt, chiar de Ziua Națională: „Strategia mea este independent și sper să am susținerea partidelor de dreapta, că asta este șansa,” a spus Nicușor Dan la Antena 3, înainte să participe la recepția de 1 Decembrie de la Palatul Cotroceni.
În acest veritabil joc de-a șoarecele și pisica, tema de substrat este susținerea PNL și a liderilor săi pentru proiectului de Cod al Urbanismului, care ar trebui să extindă la nivel național, cu toate costurile economice și sociale, blocajul existent de 3 ani în Capitală, și care este responsabil de aproape jumătate din deficitul bugetar al României. În contextul negocierilor pentru o variantă de candidatură proprie la PMB, care să relanseze cota politică a liberalilor, aflați pe locul 4 în intenția de vot a bucureștenilor, după PSD, AUR și USR, miza drepturilor constituționale poate fi una vitală. Asta pentru că, așa cum întreaga comunitate de business a remarcat, proiectul de lege ridică 4 probleme majore pentru societate, dar mai cu seamă pentru electoratul de dreapta, tradițional afiliat PNL:
1. Spațiile verzi sunt vitale pentru mediul înconjurător, iar responsabilitatea pentru ele aparține, conform actualelor prevederi administrației publice, cum este și normal, principiu susținut necondiționat de către antreprenori. Investitorii arată însă că inventarierea spațiilor verzi pe terenuri private este neconstituțională, afectând dreptul la proprietate. Asta pentru că, în conformitate cu legislația actuală, inventarierea spațiilor verzi – din păcate nerealizată deloc în București – se poate face pe terenuri aflate în proprietatea publică, tocmai pentru a fi întreținute de autoritățile locale și a fi cu acces public. Toate investițiile imobiliare trebuie oricum să respecte procentele de spații verzi din autorizații, însă acestea nu trebuie inventariate, întrucât ar limita dreptul la proprietate. Mai mult, ar semăna cu o „confiscare în beneficiul obștesc”, prin asigurarea accesului general al publicului pe proprietăți private. În plus, nu ar fi doar dezvoltatorii afectați, ci și proprietarii (beneficiarii) finali ai dezvoltărilor sau proprietarii care și-au edificat singuri o locuință familială, în ambele cazuri suprafețele trecute de un funcționar ca spații verzi, la ei în curte, fiind accesibile publicului. Situația e valabilă și dacă cineva și-a cumpărat un teren pentru a-și face o locuință, iar dacă acesta ar fi ulterior declarat spațiu verde, valoarea lui ar deveni zero, fără ca păgubitul să aibă vreo vină.
2. Pentru asigurarea predictibilității, odată pornit un proiect de investiții, acesta ar trebui să se supună regulilor de la momentul depunerii cererii de eliberare a certificatului de urbanism. Situația actuală, în care unele administrații interpretează abuziv elemente de jurisprudență, a condus la exemple absurde, în care investitori mari sau persoane fizice, să aloce bugete, să contracteze împrumuturi, să demareze activități în scopul eliberării autorizației, iar din cauza suspendării unor reglementări normative, precum PUZ, întregul demers să fie falimentat, fără ca aceștia să aibă vreo vină sau vreun control. Efectul în cazul companiilor constă în pagube uriașe, urmate de ieșirea de pe piață, iar în cazul familiilor constă în falimentul personal. În ambele cazuri, această lipsă de predictibilitate va continua să afecteze enorm industriile conexe și de pe orizontală, va gripa circuite financiare, va continua să scadă încasările la buget și apetența diverselor firme, din diverse industrii, de a se loca în România.
3. Jucătorii din piața construcțiilor susțin că toate imobilele ridicate fără autorizație sunt abuzive, ele trebuie desființate și nu pot intra în legalitate. Problema este că, în practică, există cazuri când o autorizație de construire a fost anulată, exclusiv din vina emitentului (autoritatea locală), iar beneficiarul este păgubit și nu poate intra în legalitate, deși a îndeplinit toate imperativele prevăzute de lege. Confuzia voită din actualul text amestecă pe constructorii de bună credință, care au edificat în baza legii și a documentelor legale, cu cei care nu au respectat autorizația, interzicându-le tuturor să intre în legalitate, deși spețele sunt complet diferite. Un exemplu din practică: o familie vrea să își ridice o casă, obține certificat de urbanism, apoi completează dosarul pentru eliberarea autorizației de construire, pe care o primește de la primărie. Așadar, din neglijența unui funcționar, pentru autorizație nu i s-a cerut avizul de la Ministerul Culturii, ceea ce duce la anularea autorizației, din motive care nu țin de actul de voință sau de buna credință a beneficiarului. Soluția este ca pentru acest gen de situații, unde nu s-au comis ilegalități, este posibilitatea de a intra în legalitate, în schimbul unei taxe suplimentare, care să reflecte proporțional lipsa de vină a solicitantului. Dincolo de latura morală, a dreptății, păgubitul va acționa în judecată autoritatea emitentă a autorizației, pentru despăgubiri, iar după ani de procese, va primi sume uriașe, din banii publici aflați în bugetul local.
4. Respectarea principiilor descentralizării și autonomiei locale trebuie asigurată prin lege, dacă realitatea actualului sistem de aprobare a PUZ-urilor în Consiliul General este nefuncțional, fapt dovedit de blocajul ultimilor 3 ani, când nicio documentație nu a fost pusă pe ordinea de zi. Astfel, actuala formulă încalcă reguli constituționale, lăsând competența pentru reglementări locale (de sector) la nivelul superior (al Capitalei). De asemenea, nu respectă principiile reprezentativității politice democratice, prin faptul că reprezentanți ai partidelor din organizații ale unor sectoare decid asupra modelului de dezvoltare al altor sectoare, fără ca sensul și spiritul mandatului să fie respectat. În mod firesc și elementar, consilierii generali aleși de locuitorii dintr-un sector nu trebuie să decidă pentru felul în care se dezvoltă alt sector. Aceleași principii vizează și calitatea de beneficiar al unui PUZ, care trebuie fie orice proprietar de teren, atât în exercitarea dreptului său constituțional de proprietate, cât și în cel de a avea acces liber la justiție, în cazul contestării respectivei documentații.
Comentează