Premium
Mai multe documente inedite care au aparţinut familiei imperiale Romanov - de la o telegramă a ţarului ce evoca o partidă de vânătoare şi până la o scrisoare plină de angoasă în faţa preluării puterii politice de către bolşevici - au revenit în Rusia, la 100 de ani după Revoluţia din 1917, a anunţat miercuri AFP, potrivit agerpres.ro.
Cumpărate cu peste 70.000 de euro de banca rusă de stat Sberbank, în iulie 2017, aceste documente au revenit în ţara lor de origine şi sunt de acum înainte expuse la Muzeul din Ţarskoe Selo, fosta reşedinţă de vară a ţarilor, aflată la periferia oraşului Sankt Petersburg.
ULTIMA ORĂ - Spitalul Floreasca va fi mutat. Ministrul Sănătății și primarul Sectorului 1 au semnat
"Aceste scrisori şi telegrame ne expun viaţa cotidiană a familiei imperiale. Membrii ei ţineau foarte mult unii la alţii", a explicat pentru AFP Irina Raspopova, conservatoarea fondurilor expuse în Muzeul din Ţarskoe Selo.
"Aceste arhive sunt de un interes enorm pentru cercetători. Am avut noroc atunci când le-am găsit", a adăugat ea.
Printre cele 200 de obiecte se află în special corespondenţa ultimului ţar al Rusiei, Nicolae al II-lea, corespondenţa soţiei sale, Alexandra Fiodorovna, cea a tatălui ţarului - Alexandru al III-lea - şi cele ale altor membri ai familiei Romanov, întinse pe o perioadă cuprinsă între anii 1860 şi 1928.
"Nu merge prea bine. Însă am vânat şi am împuşcat 11 fazani", scria împăratul Alexandru al III-lea într-o scrisoare adresată fiicei sale Ksenia, descoperită într-un plic pe care este scrisă menţiunea "Telegrame de la tata. 1894" - anul morţii ţarului.
Documentele sunt redactate în rusă, franceză şi engleză, pe hârtie îngălbenită de timp şi care poartă monogramele membrilor familiei Romanov sau numele hotelurilor în care aceştia s-au cazat în timpul călătoriilor.
Dincolo de aceste schimburi epistolare, arhivele conţin şi desenul unui castel, realizat de un copil al împărătesei Maria Fiodorovna, soţia lui Alexandru al III-lea, dar şi o felicitare de Paştele ortodox, desenată de soţia lui Nicolae al II-lea şi adresată cumnatei sale.
Colecţia de scrisori şi telegrame descrie modul în care viaţa Romanovilor a fost bulversată de evenimentele din 1917, care s-au încheiat cu venirea la putere a bolşevicilor şi cu asasinarea ţarului Nicolae al II-lea şi a familiei sale.
"Continuăm să coborâm pe o pantă şi nu e greu să ne imaginăm ceea ce ne aşteaptă", scria marele duce Nicolai Mihailovici în 1918, cu câteva luni înainte de a muri executat din ordinul noilor autorităţi bolşevice de la Moscova.
Acest unchi al ţarului Nicolae al II-lea descria în epistolele sale ambianţa revoluţionară care domnea în Sankt Petersburg, care a rămas capitala Rusiei bolşevice până în 1924, evocându-i pe Lenin şi Troţki şi percheziţiile efectuate în palatul său.
"Toate relaţiile sunt rupte între revoluţionari (...) Nu aşteptăm încă lupte cu tunuri, dar asta este inevitabil. Probabil că bolşevicii vor învinge", scria el pe 25 octombrie 1917 (7 noiembrie potrivit calendarului actual, n.r.), ziua asaltului dat asupra Palatului de Iarnă şi a preluării puterii de către bolşevici în detrimentul Guvernului provizoriu.
"De acum înainte, toţi prietenii noştri se pregătesc să meargă spre acel loc în care nu există nici bucurie, nici suferinţă", afirma el în ultima sa scrisoare, redactată în februarie 1918.
