Economia şi politica la feminin

Economia şi politica la feminin. O politică echilibrată de gen este o politică inteligentă

Bilanţul egalităţii de gen în România: unde suntem după 25 de ani de democraţie?

Puncte tari:

• Româncele reprezintă peste 51% din populaţia ţării: o „piaţă emergentă” cu un potenţial ridicat de competenţă, ambiţie, ingeniozitate.
• Raportul Global al Echilibrului de Gen din anul 2014 poziţionează România pe locul 72 din 142 ţări analizate. Detalii aici.
  • În domeniul sănătăţii, România ocupă locul 37.
  • În educaţie, România se poziţionează pe locul 63.
• Rata şomajului este mai redusă decât a bărbaţilor:
  • În luna aprilie a anului 2015, în România, rata şomajului a fost de 6,0% în rândul femeilor, faţă de 7,6% în cazul bărbaţilor.
• Persoanele de gen feminin înscrise în învăţământul universitar sunt majoritare, deţinând o pondere de 55% din total.

Vulnerabilităţi:

• Rata de ocupare a femeilor cu vârsta între 15-64 ani este de 51,4%, cu 15,4 puncte procentuale mai mică decât în cazul bărbaţilor, în primul trimestru din anul 2015.
• Femeile sunt mai numeroase printre salariații cu venituri scăzute.
  • La nivel european, 21,2% dintre angajate au venituri scăzute, comparativ cu doar 13,3% dintre bărbați.
  • În România, proporția este asemănătoare: 25,8% dintre femeile angajate obțin venituri scăzute față de 25,5% dintre bărbați. Avem a șasea cea mai ridicată pondere a femeilor care obțin venituri scăzute din UE. Detalii aici.
• Femeile continuă să ducă greul şi în gospodării şi să fie cele care se ocupă de educaţia copiilor încă de la cele mai fragede vârste.

Peste 80% din treburile casnice sunt realizate de femei.

Lipsesc politicile publice active pentru a aborda problemele specifice femeilor

• Lipsa reprezentării în viaţa publică se traduce în lipsa politicilor active pentru îngrijirea copiilor, abordarea problemelor specifice femeilor şi familiilor, protecţia împotriva violenţei domestice etc. Prin urmare:
  • În luna aprilie 2015 s-au născut doar 15.178 de copii, ceea ce reprezinta un record negativ de natalitate începând din anul 1930.
  • 71% din victimele violenţei domestice sunt femei. Practic, peste 1,2 milioane de românce cad victime ale violenţei în fiecare an. Cu toate acestea, sub 1% din femeile agresate intră în statisticile oficiale pentru că nu depun plângere împotriva agresorului.
  • 95% din victimele traficului de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale sunt femei.
  • Peste 2000 de decese anuale sunt cauzate de cancerul de col uterin, România fiind pe primele locuri în Europa.
  • Sunt înregistrate 22.500 de naşteri la adolescente pe an, ceea ce ne poziționează pe primele locuri în Europa.
  • Rata mortalităţii infantile în România este de 9%, cea mai ridicată din UE. Detalii aici.
  • Rata mortinatalității (adică numărul de născuți morți la 1.000 născuți) se ridică la 4,1%, conform ultimelor date disponibile din anul 2011.
  • Județul Satu Mare are cea mai ridicată rată a mortinatalității din țară, de 9‰, mai mult decât dublu față de media la nivel național.

O problemă gravă o reprezintă mortalitatea maternă: la 100.000 de nou născuți, 33 femei mor la naștere. România se află pe ultimul loc în UE la rata mortalității în rândul mamelor. Detalii aici.

Modificări legislative cu impact pozitiv asupra femeilor

• A intrat în vigoare o nouă lege privind protecția maternității la locul de muncă, prin care sunt transpuse reglementările europene. Astfel angajatorii sunt obligați să efectueze evaluări ale agenților, proceselor sau condițiilor de muncă pentru a stabili măsuri referitoare la expunerea angajatelor astfel încât riscurile să fie diminuate. În cazul în care angajatorul nu poate reduce riscurile la adresa maternității, angajatele au dreptul la concediu de risc maternal. În cazul în care salariata gravidă nu poate îndeplini sarcinile de muncă din motive de sănătate are dreptul la reducere cu o pătrime a timpului de muncă cu menținerea veniturilor salariale suportate integral din fondul de salarii al angajatorului. De asemenea se institutie obligativitatea a minim 42 de zile concediu de lăuzie după naștere.
• Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie a fost adoptată în Parlament.
  • Pentru prima dată în anul 2012 a fost adoptată legea care defineşte clar toate formele de manifestare a violenţei în familie;
  • Este introdusă în lege instituţia ordinului de protecţie;
  • Atribuțiile referitoare la combaterea violenței în familie au fost preluate de Departamentul Egalității de Șanse, după adoptarea Legii 160/2015
  • Este stabilit cadrul instituţional şi atribuţiile ce revin instituţiilor de la nivel central şi local în domeniul violenţei în familie.

Modificări referitoare la concediul pentru creșterea copilului:

• Începând cu 25 ianuarie 2015 au fost aduse modificări Codului Muncii prin Legea 12/2015 care prevede că la stabilirea duratei concediului de maternitate, de risc maternal si  concediu pentru îngrijirea copilului bolnav sunt considerate perioade de activitate desfășurată. Practic, nu se afectează numărul de zile de concediu de odihnă la care au dreptul salariații. Iar în timpul concediului de odihnă acesta se întrerupe, iar salariatul își va lua zilele neefectuate după ieșirea din concediul de maternitate, de risc maternal sau pentru îngrijirea copilului.
• Introducerea obligaţiei ca fiecare părinte să aibă cel puţin o lună de concediu pentru creşterea copilului, conform cerinţelor europene. Măsura s-a aplicat în cazul copiilor născuţi după 1 martie 2012.
• Două posibilităţi pentru concediul de maternitate:
  • Indemnizaţia lunară se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.
  • Indemnizaţia lunară se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 1.200 lei.
• Femeile care se reîntorc la serviciu până la împlinirea vârstei de un an a copiilor au posibilitatea de alăptare a copiilor. În acest caz, angajatorii au două posibilităţi:

• Concediu parental de până la 1 an şi 500 lei lunar stimulent pentru reîntoarcerea la locul de muncă până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului;

• Indemnizaţie de până la 1200 lei pentru un concediu de 2 ani.

• Să asigure două pauze pentru alăptare pe zi în săli speciale care îndeplinesc toate condiţiile de igienă. Pauzele au fiecare câte o oră, pentru deplasarea acasă şi înapoi la servici, sau micuţii pot fi aduşi de o altă persoană la locul de muncă.
• Să reducă programul de lucru cu două ore.

Indiferent de opţiunea aleasă, veniturile salariale ale angajatelor nu vor fi afectate.

Legea bonelor

• reglementări în ceea ce privește calitățile și calificările necesare pentru o bonă, inclusiv absența antecedentelor penale și certificate medicale și psihologice care să ateste că sunt apte.
• cadrul contractual în care își desfășoară activitatea o bonă: prin contract individual de muncă sau prin contract de prestări servicii cu o persoană fizică autorizată. Aceste contracte vor fi însoțite de un plan de activități pe care îl propune respectiva persoană angajată pentru îngrijirea copilului, fiind astfel un angajament al ei clar în ceea ce privește programul pe care îl va avea cu copilul.

Bona este obligată să ofere cel puțin servicii de îngrijire și supraveghere, hrănire, acordarea primului ajutor, activități recreative și educaționale.

Găsiţi aici Newsletter-ul cu care v-am obișnuit deja actualizat: ‘Economia şi politica la feminin. O politică echilibrată de gen este o politică inteligentă’.