Premium
Elveţienii vor decide duminică într-un referendum dacă aprobă un drept de supraveghere "secret" vizându-i pe asistaţii sociali pentru a preveni fraudele.
Propusă în martie de guvern (Consiliul Federal), aceasta prevede o prelungire a prerogativelor asiguratorilor, mai ales posibilitatea unor "observaţii secrete" în cazul unor "indicii concrete de încasări nejustificate".
Potrivit unui sondaj al institutului gfs.bern, textul are nevoie de aprobarea a circa 60% dintre alegătorii elveţieni.
Dar adversarii săi, care au reuşit să adune mai mult de 100.000 de semnături necesare pentru declanşarea unui referendum, susţin că el reprezintă o încălcare nejustificată a vieţii private.
Supravegherea fraudatorilor nu este nouă în Elveţia, dar a fost oprită printr-o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului în 2016.
Aceasta din urmă a făcut dreptate după cererea unei asigurate elveţiene, Savjeta Vukota-Bojic, care a considerat că supravegherea la care era supusă reprezenta o atingere adusă vieţii sale private.
Lovită de o motocicletă în 1995, ea a fost chemată zece ani mai târziu la o nouă examinare medicală. Refuzul ei l-a determinat pe asiguratorul său să recurgă la serviciile unor detectivi.
După ce a fost monitorizată, alocaţiile sale au fost reduse cu 90%. O decizie validată de instanţele elveţiene, dar condamnată de Strasbourg pentru că "nu este suficient de precisă" cu privire la tipul de supraveghere permisă.
"Beneficiarii cinstiţi nu au niciun motiv să se îngrijoreze, beneficiile lor rămân neschimbate", susţine astăzi Mauro Tuena, parlamentar al UDC (Uniunea Democratică de Centru, dreapta populistă), într-un articol în care pledează pentru Da.
Silvia Schenker, deputat al Partidului Socialist (PS), consideră că textul, sub influenţa lobby-ului asiguratorilor, nu are "claritate juridică".
"Dacă parlamentul doreşte să permită supravegherea asiguratului, el trebuie să definească limitele şi obligaţiile în mod clar şi fără ambiguitate", a declarat ea.
Duminică, elveţienii se pronunţă de asemenea asupra unei alte iniţiative ce susţine că legea elveţiană trebuie să aibă prioritate asupra tratatelor internaţionale semnate de Confederaţie.
Propus de Uniunea Democratică de Centru (UDC), acest text intitulat "Legea elveţiană în locul judecătorilor străini (iniţiativă de autodeterminare)" prevede că Constituţia federală trebuie "plasată deasupra dreptului internaţional".
În caz de conflict, "obligaţiile de drept internaţional" trebuie să fie "adaptate" şi chiar denunţate dacă este necesar, susţine textul.
Cu toate acestea, UDC este lăsată singură să apere textul care, potrivit sondajelor, nu ar urma să fie adoptat.
Pentru Alain Berset, preşedintele Confederaţiei, acesta este un "experiment periculos". "Nu numai că afectează reputaţia Elveţiei, dar provoacă şi probleme reale, mai ales pentru economia elveţiană", susţine el.
