Premium
Maia Sandu a câștigat atât președinția Republicii Moldova în noiembrie, cât și majoritatea în Parlament în iulie, cu promisiunea de a-și reorienta țara spre Europa și de a lupta împotriva corupției.
O problemă care, însă, nu a apărut prea mult nici în programul președintei și nici în al fostului său partid este Transnistria, transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.
Potrivit publicației, „s-ar putea ca problemele din Transnistria să reprezinte prima provocare majoră a noului președinte. Cu siguranță, se află pe radarul Moscovei, care își linge rănile după ce a pierdut un aliat la Chișinău în fostul președinte Igor Dodon și coaliția sa dintre comuniști și socialiști din Parlament”.
La doar o zi după alegerile parlamentare anticipate de la Chișinău, la 12 iulie, Leonid Kalașnikov, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții, a declarat că Rusia așteaptă să vadă cum Maia Sandu abordează Transnistria.
Rusia are între 1.500 și 2.000 de soldați în Transnistria, aparent ca menținători ai păcii, acesta fiind unul dintre cele mai lungi „conflicte înghețate” din Europa centrală.
Această situație a fost favorabilă Kremlinului de-a lungul deceniilor, dar alegerea unui președinte pro-european cu majoritate parlamentară - prima din istoria Moldovei - ridică perspectiva unei schimbări de abordare atunci când vine vorba de Transnistria, continuă Euronews.
Programul PAS a inclus angajamentul de a continua discuțiile cu Uniunea Europeană, SUA, Ucraina și Rusia, cu OSCE ca mediatori, cunoscut ca formatul 5 + 2, care a realizat puțin până acum.
Discuțiile au avut tendința să se concentreze mai degrabă pe securitate, libera circulație, drepturile omului și problemele economice decât pe elefantul din cameră: și anume, dacă Transnistria și populația sa se vor alătura Moldovei. Deputatul nou-ales de la PAS, Rosian Vasiloi, a spus că discuțiile pe aceste teme vor continua, în special cu privire la contrabanda peste granița teritoriului cu Ucraina.
„Autoritățile naționale trebuie să preia frontiera. Vor asigura o gestionare eficientă, astfel încât cetățeanul să nu se simtă intimidat, așa cum se întâmplă astăzi. În plus, trebuie să existe o barieră pentru hoții care fac afaceri în regiune", a declarat Vasiloi pentru Euronews.
Între timp, liderul interimar PAS, Igor Grosu, a declarat că este nevoie de voință politică pentru a pune capăt conflictului transnistrean, inclusiv din Kremlin.
„Dacă se rezolvă, ar putea fi un exemplu de cum să încheiem așa-numitele conflicte înghețate în spațiul post-sovietic. Trebuie să le explicăm interlocutorilor din Federația Rusă că rezolvarea acestui conflict este mult mai naturală decât alte conflicte din spațiul CSI", a spus Grosu într-o emisiune televizată.
Valeriu Ostalep, analist politic și fost diplomat moldovean, a declarat pentru Euronews că, deși relațiile au fost bune chiar acum, acest lucru se poate schimba în viitor, în funcție de cine devine vicepremier, poziția care are în mod tradițional responsabilitatea pentru relațiile cu Tiraspol.
Socialiștii, acum în opoziție, ar putea încerca să creeze probleme guvernului din Transnistria, a spus el, dar nu ar fi în interesul Tiraspolului să creeze probleme cu Chișinăul. „Cred că regiunea transnistreană nu va avea niciun motiv să tulbure apele. În condițiile regionale, o abordare pașnică ar fi un plus pentru Moldova", a spus el.
În ceea ce privește declarațiile lui Kalashnikov, Ostalep a spus că acesta este un „șantaj preventiv și este agasant”, iar oficialul rus s-a angajat înainte într-o astfel de retorică asupra dosarului transnistrean.
Alții speră că într-adevăr se pune accent pe îmbunătățirea vieții locuitorilor din Transnistria. Expertul politic Mihai Isac a declarat pentru Euronews că noul guvern al Moldovei s-a angajat să lupte împotriva corupției și că multe dintre cele mai sumbre afaceri ale țării sunt strâns legate de Transnistria.
„Soluția problemei transnistrene va duce la eliminarea unei zone gri și va crește atractivitatea statului pentru investitorii străini", a spus Isac.
În ceea ce privește imaginea de ansamblu, Isac crede că președintele Sandu speră că implicarea comunității globale va unge roțile. „Ea dorește să internaționalizeze problema pentru ca Rusia să înceapă negocierile pentru statutul politic al regiunii. Sprijinul internațional, inclusiv din SUA și UE, va cântări puternic în perioada următoare”, a conchis expertul politic.
