Există o corelaţie între imigraţia din ţările majoritar musulmane predispuse la terorism şi numărul incidentelor teroriste în Europa?

Am așteptat câteva zile pentru a permite ca reacțiile afective şi de durată relativ scurtă, la atacurile teroriste de săptămâna trecută, să se estompeze şi să facă loc raţiunii şi analizei la rece a situaţiei în care ne aflăm. Asta pentru a  putea avea cu un dialog productiv cu cititorii articolelor şi postărilor mele. Şi nu, nu este o greşeală folosirea pluralului în „atacuri”. Deoarece săptămâna trecută nu a avut loc un sigur atac terorist în Europa la Barcelona, ci un total de şase. Prea ocupată cu subiectele mioritice presă noastră nu a reuşit să relateze joi, decât pentru câteva ore, atacurile islamiste din Barcelona, iar vineri după masă programul televiziunilor era deja revenit la grila normală.

Astfel, pentru a putea înţelege exhaustiv urgenţa şi gravitatea situaţiei în care se află Europa sub ameninţarea teroriştilor musulmani infiltraţi printre imigranţii economici şi refugiaţi, amintesc pe scurt cele şase atacuri petrecute săptămâna aceasta: 

1. Alcanar, Catalonia, Spania comis de Statul Islamic, victime: 1 persoană.
2. Barcelona, Catalonia, Spania comis de Statul Islamic, victime: 15 morţi, 130 răniţi.
3. Alcanar, Catalonia, Spania comis de Statul Islamic, fără victime.
4. Cambrils, Catalonia, Spania comis de Statul Islamic State, victime 1 persoană.
5. Finland Turku, Finlanda comis de Statul Islamic, 2 morţi, 8 răniţi.
6. Surgut, Rusia comis de Satul Islamic, 8 răniţi.

Şi pentru că am arătat şi în trecut o relaţie între terorismul islamic şi valul de imigranţi din ţări precum Siria, Irak şi Afganistan, mă îndrept de data acesta spre o abordare mai statistică în a examina relaţia dintre imigraţia economică, refugiaţi şi terorismul islamic. Mai precis am decis să examinez un singur caz: Germania. Am ales Germania ca exemplu din cauza politicii sale deschise de imigraţie şi a popularităţii sale ca destinaţie pentru imigranţi începând cu 2013 şi continuând foarte accentuat în 2015 şi 2016. Astfel, am selectat câteva evidenţe numerice din două baze de date care conţin statisticile adecvate problematici abordate. Baza de date utilizată, pentru a afla numărul solicitanţilor de azil în Germania din perioada 2000-2015, a fost Baza de date privind migraţia internaţională a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, iar baza de date utilizată pentru a afla numărul incidentelor de terorism între anii 2000-2015 a fost Baza de date privind terorismul mondial.

Fără a avea pretenţia unui studiu ştiinţific, mă rezum la câteva observaţii statistice de bun simţ pe care le-am găsit ca urmare a efortului meu. Graficele de mai jos compară fluxul de solicitanţi de azil (în stânga) cu incidentele teroriste (în dreapta) din Germania. Tendinţa generală a ambelor linii arată o creştere după 2013, ceea ce indică o corelaţie potenţială între ambele variabile.

Așadar, după cum reiese din cele două seturi, Germania prezintă o puternică relaţia liniară, între imigraţie şi terorism, astfel încă o analiză statistică mai aprofundată poate explica peste 90% din variaţia incidentelor de terorism după 2013, prin intrările solicitanţilor de azil proveniţi din doar cinci ţări: Irak, Afganistan, Nigeria, Pakistan şi Siria.

Care este motivul pentru care Germania afişează acesta corelaţie neobişnuit de puternică între imigraţie şi terorism? Explicaţiile potenţiale ar putea fi: procedurile de verificare utilizate de Germania permit infiltrarea între imigranţii economici şi solicitanţii de azil a radicalilor musulmani sau/şi proporţia solicitanţilor de azil din ţările predispuse la terorism (Irak, Afganistan, Nigeria, Pakistan şi Siria) acceptaţi de Germania după 2013 este pe un trend ascendent. Cu alte cuvinte este clar că Germania a acceptat mult mai mulţi imigranţi, decât celelalte ţări, proveniţi din zone predispuse la terorism începând cu 2013. Această constatare ar indică faptul că proporţia solicitanţilor de azil din ţările predispuse la terorism este un factor de predicţie puternic al viitoarelor activităţi teroriste în ţara beneficiara de imigranţi.

Aşadar, datele din Germania, arată pur şi simplu că migraţia din zonele producătoare de terorism este un indicator puternic al creşterii incidentelor teroriste. Acest lucru nu înseamnă că imigraţia din regiunile predispuse la terorism este singurul factor care generează terorism în ţările beneficiare. Dimpotrivă, imigraţia este doar unul dintre multipli factori care pot duce la creşterea terorismului, dar imigraţia din regiunile producătoare de terorism poate reprezenta un factor de predicţie semnificativ al creşterii activităţilor teroriste.

Concluzia conform căreia imigraţia din ţările predispuse la terorism este legată de creşterea terorismului în ţara de destinaţie nu este surprinzătoare. De fapt, aceste rezultate sunt exact ceea ce ar fi de aşteptat având în vedere cercetările existente pe această temă. Astfel, imigraţia este o legătură fizică similară unui pod care permite călătoria ideologică şi culturală a indivizilor predispuşi spre terorism de tip islamic, prin care se transferă ideologiile extremiste de la naţiunile producătoare de teroare la regiunile neafectate anterior.

Care este situaţia României în ce priveşte repartiţia obligatorie de imigranţi economici şi refugiaţi trasată de Bruxelles?  Până în acest moment avem 2,642 de imigranţi asumaţi de ţară noastră din care 700 se află deja pe teritoriul României. Care sunt exact standardele de securitate folosite pentru a separa imigranţii economici şi potenţialii terorişti islamişti de solicitanţii de azil? Pentru moment acest lucru nu este foarte clar. Asta mă obligă, în calitate de senator, că pe agenda mea la începutul sesiunii parlamentare viitoare să existe o interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe în care să cer lămuriri oficiale pe acest subiect şi asigurarea că cetăţenii români se află în afara oricărui pericol în ce priveşte terorismul islamic importat pe filiera imigranţilor din cele cinci ţări predispuse la acest pericol.