Premium
Cetățenii UE sunt din ce în ce mai proactivi, încercând să fie informați în permanență, în măsura posibilităților, în mod personalizat, în legătură cu cele mai bune tratamente și medicamente disponibile. Cu toate acestea, in prezent, în Europa, gradul de informare asupra medicamentelor disponibile pe piață este foarte variat, s-ar putea spune chiar nedrept, uneori, față de pacienți.
In Romania, pe parcursul ultimilor ani, disponibilitatea unor categorii de medicamente a scăzut într-o asemenea măsură încât a condus la efecte nocive pentru sănătatea publică, pentru sănătatea individuala a cetatenilor și pentru bunăstarea acestora. Astfel, au existat si inca exista cazuri de deficit pentru vaccinuri în schema națională de vaccinare (vaccin anti-rujeolic, vaccin impotriva hepatitei B), imunoglobuline, medicamente pentru tratamentul cancerului și medicamente considerate strict necesare pentru potentiale cazuri de urgenta in spitale. Gradul de informare al pacientilor romani referitor la situatiile de deficit, al duratei acestora dar si al alternativelor de tratament disponibile este in continuare relativ scazut, fapt care necesita o atentie sporita atat din partea autoritatilor competente nationale dar si al industriei si medicilor.
În prezent, printre factorii majori care influențează disponibilitatea medicamentelor este numărul de medicamente autorizate care fie nu sunt comercializate, fie au incetat a mai fi comercializate în UE. În plus, întreruperile lanțului de aprovizionare afectează disponibilitatea. Aceste întreruperi ar putea rezulta din dificultățile întâmpinate în cazul esuarii aplicarii standardelor de fabricatie (GMP) sau al altor probleme de siguranță sau de calitate. In principiu, fiecare medicament poate ajunge în situatia de deficit. In Romania, ca si in alte tari, multe dintre medicamentele autorizate nu sunt disponibile iar dintre cele care sunt comercializate, unele se confruntă cu o lipsă în fiecare an, cu o perioadă medie de deficit care se poate extinde la luni de zile.
In cele mai multe cazuri, medicamentele autorizate nu sunt introduse pe piață din motive economice. Alteori, este posibil să nu existe capacitatea de producție pentru fabricarea acestora. De asemenea, odată cu reglementarea privind ambalarea impusa de directiva europeană privind medicamentele falsificate
și Brexit-ul care se prefigurează la orizont, in 2019, nu a fost momentul să se ia în considerare utilizarea reglementărilor pentru a forța companiile farmaceutice să pună la dispoziție produsele.
In ultimii ani, părţile interesate, atat din UE dar si din Romania, incluzând autorităţile de reglementare, industria, asociatiile de pacienti şi medicii depun eforturi semnificative în vederea rezolvării problemelor legate de asigurarea disponibilității și accesului pe piață in special al medicamentelor care se elibereaza pe baza de prescriptie medicala, În cadrul rețelei UE de reglementare a medicamentelor, care se extinde la Sefii Agenţiilor Medicamentului (HMA), Agentia Europeana a Medicamentului (EMA), Comisia Europeana, presedintii Grupului de coordonare pentru recunoașterea mutuală și procedurile descentralizate pentru medicamentele umane (CMDh), la nivel național, există măsuri de adoptare a unor abordări mai uniforme privind disponibilitatea medicamentelor.
Astfel, printre masurile adoptate si in Romania pentru a proteja sănătatea publică și a facilita accesul la medicamente esentiale, autoritatile competente nationale au recurs la introducerea notificarilor privind încetarea de a mai fi introduse pe piața a unor medicamente, în mod temporar sau permanent – in vederea gestionarii situatiilor de deficit si gasirea unor alternative, a notificarilor privind exportul paralel in alte state UE, a interdicțiilor temporare de export, la autorizarea temporara pentru distribuția unor medicamente neautorizate pentru a răspunde unor nevoi speciale (ca răspuns la răspândirea prezumată sau confirmată a unor agenți patogeni, toxine, agenți chimici sau radiații nucleare care pot provoca vătămări). Recent, statul roman pare a fi dispus a lua in considerare solutia importului paralel de medicamente prescriptibile. Medicamentele nu fac excepție de la libera circulatie pe piața internă și comerțul paralel este considerat ca fiind una dintre libertatile fundamentale ale pieței, importul paralel reprezentand o solutie pro-activa si pe termen lung, care permite accesul pacientilor la terapiile lor, chiar si in cazul retragerii comerciale a acestora de catre Detinatorii de Autorizatii de Punere pe Piata (DAPP). Totodata, este o modalitate directa de scadere a costurilor pentru CNAS si de economie indirecta pentru pacient si, in acelasi timp, de diminuare a presiunii exercitate de catre interesele comerciale ale producatorilor asupra autoritatilor competente si guvernului.
Printre optiunile de crestere a accesului la medicamente, Comisia Europeană analizeaza momentan punerea în aplicare a articolului 81 din Directiva 2001/83/CE privind medicamentele, prin intermediul unui chestionar transmis tuturor statelor membre UE. Articolul 81 stipulează că titularul unei autorizații de introducere pe piață pentru un medicament și distribuitorii săi "asigură, în limitele responsabilităților lor, furnizarea adecvată și continuă a medicamentului respectiv către farmaciile și persoanele autorizate să furnizeze medicamente".
In aceasta situatie, a scaderii disponibilitatii medicamentelor in UE, implicit si in Romania, se impune o abordare graduală și proporțională a activităților de remediere a deficiențelor și a măsurilor coercitive legale asupra celor responsabili cu aprovizionarea pietei cu medicamente. O finanțare echitabilă pentru sănătate și punerea la dispoziția celor săraci a medicamentelor la prețuri mai accesibile, armonizarea aprovizionării cu cererea națională sunt doar cateva dintre masurile imediate care se impun.
Directorul regional pentru Europa - Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Zsuzsanna Jakab, preciza in data de 30 mai 2018, la Bucuresti: “din decembrie 2016 aţi crescut bugetul pentru sănătate pentru a putea să faceţi faţă lipsei de fonduri şi pentru a avea o capacitate mai bună şi un acces mai bun la medicamente şi servicii de sănătate. În România 4,9% reprezintă cheltuielile cu sănătatea, dar acest procent este unul sub media din Uniunea Europeană. Trebuie să vă concentraţi pe obiective care să ducă la o mai bună eficienţă adică: aplicare a unor soluţii e-health sănătate electronică, să ne concentrăm pe îngrijirile primare şi pe prevenţie şi pe simplificarea procedurilor de licitaţii".
