Premium
Comisia Europeană a informat, ieri, că Rusia a lansat 1000 de acţiuni de dezinformare înaintea alegerilor europarlamentare, dublu faţă de aceeaşi perioadă (ianuarie-mai) a anului trecut. Mecanismele preventive implementate de Comisia Europeană, unele state membre şi marile reţele sociale au blocat, însă, tentativele de ingerinţă în procesul electoral european. Ameninţarea rămâne, situaţia urmând să fie discutată la Consiliul European din 20-21 iunie de către şefii de state şi guverne din UE.
După cum au subliniat, săptămâna trecută, la dezbaterea de la Bucureşti pe tema ”Fake news – un pericol la adresa democraţiei” experţi români de prestigiu în domeniu – profesorii Alina Bârgăoanu şi Dan Dungaciu, jurnalistul Ion M. Ioniţă, deputaţii Oana Florea şi Angel Tîlvăr, conf. univ. Antonio Momoc, europarlamentarul Ramona Mănescu şi specialistul în inteligenţă artificială Cristian Lungu – e nevoie mai ales de intensificarea acţiunilor de sensibilizare şi conştientizare a opiniei publice cu privire la riscuri, dar şi de adoptarea unei legislaţii care să consolideze capacitatea de protecţie a statului.
Organizată de Forumul Europolis în parteneriat cu Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților, conferinţa pe care am moderat-o a fost dedicată amenințării reprezentate de dezinformare pentru funcționarea democrației românești.
Concluzia generală a reuniunii a fost necesitatea stimulării gândirii critice, pentru discernerea informației, într-o epocă în care ”liberul arbitru tinde să fie înlocuit de algoritmi”, după cum spunea prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu. ”Distincția de bază nu este cea adevărat/fals, ci realitate/irealitate”, a declarat autoarea cărții ”#Fakenews. Noua cursă a înarmării”. Singura româncă membră a Grupului la nivel înalt al Comisiei Europene pentru combaterea ştirilor false, prof. Alina Bârgăoanu a realizat o analiză comparativă a modalităților de reglementare adoptate, deja, de o serie de state europene.
La rândul său, deputatul Oana Florea a avertizat asupra necesității unor măsuri de protejare a cetățenilor și a insistat asupra distincției dintre propagandă și dezinformare în comunicarea politică.
Jurnalistul Ion M. Ioniță a pledat pentru păstrarea libertății de exprimare și protejarea ei prin educația rațională a cetățenilor. Senior-editor al ziarului ”Adevărul” şi redactor-şef al revistei Historia”, Ion M. Ioniță a trecut în revistă cazurile care au afectat democrații consolidate: alegerile prezidențiale americane, scandalul Cambridge Analytica, referendumul privind Brexit și cazul Lisa.
Prof. univ. dr. Dan Dungaciu a pus degetul pe punctele nevralgice pentru societatea românescă: amenințarea interferenței ruse și agresivitatea revizionismului maghiar în contextul vizitei Papei Francisc. Coordonatorul LARICS a analizat, totodată, vulnerabilitățile UE după alegerile europarlamentare, subliniind amploarea euro-pesimismului, în pofida stopării pe moment a ofensivei eurosceptice.
Conf. univ. dr. Antonio Momoc a atenționat asupra deprofesionalizării presei și a rolului jurnalismului de slabă calitate în propagarea știrilor false. Analizând fenomenul dezinformării online cu implicațiile sale, directorul Departamentului de Antropologie culturală şi Comunicare de la Universitatea din București a amintit elocventul proverb rusesc ”fără înșelăciune, nimic nu se vinde”.
Europarlamentarul Ramona Mănescu a evidențiat modul în care, în mod declarat, ”Rusia ne influențează mințile” și a prezentat campania anti-corporații și cazul recent al inflamării spiritelor la Kiev, din cauza unui video care promova teza absurdă a unei pretinse pretenții teritoriale românești.
Specialistul în inteligență artificială Cristian Lungu a expus perspectiva sferei de securitate cibernetică, accentuând faptul că, oricât de accelerat s-ar dezvolta inteligența artificială, gândirea critică și efortul de informare rămân determinante.
România este - atât geopolitic, cât și ca expertiză - în prima linie a frontului anti-fake news. În special în contextul anilor electorali pe care-i traversăm, se impune o acțiune de sensibilizare a publicului românesc în legătură cu vulnerabilitățile existente și cu responsabilitățile ce ne revin fiecăruia dintre noi. Pentru că fake-news reprezintă un fenomen care ne amenință pe toți.
