Premium
Intrarea Greciei în faliment ar reprezenta cel mai mare eșec al Uniunii Europene cu rezultate devastatoare asupra situației economice și financiare a Greciei.
De efectele negative privind intrarea în faliment a Greciei nu vor fi scutite nici țările din Uniunea Europeană, precum și acele țări care au relații economice și financiare cu această țară. Daca Grecia va intra în faliment va deveni o țară nefrecventabilă de investitori, creditori și turiști având în vedere că o țară care intră în faliment se caracterizează prin instabilitate financiară, creșterea inflației în mod galopant, creșterea neîncrederii în moneda națională, imposibilitatea plății datoriilor suverane.
Nici grecii nu pot sta liniștiți pentru că statul din lipsă de lichiditate nu mai poate poate garanta plata salariilor, pensiilor și alte beneficii sociale. Oamenii de afaceri care derulează afaceri în Grecia în cazul falimentului acestei țări riscă să își piardă capitalul investit din cauza unui mediu de afaceri instabil din punct de vedere financiar. Liniștiți nu pot sta nici creditorii băncilor grecești atât din Grecia cât și din afara acestei țări deoarece există riscul ca aceste bănci să întâmpine dificultăți financiare.
Orice măsură care ar duce la salvarea Greciei de la faliment indiferent de duritatea acesteia ar fi mult mai bună decât lăsarea acestei țări să intre în faliment. Costurile și perioada ieșirii unei țări din faliment sunt greu de estimat. Din păcate liderii politici din Grecia în loc să caute soluții pentru salvarea Greciei de la faliment vor să se salveze politic prin organizarea unui referendum. Liderii politici care au decis organizarea unui referendum ar trebui să întrebe poporul grec dacă acceptă intrarea în faliment a Greciei și să le explice care sunt consecințele asupra vieții de zi cu zi. Din păcate liderii politici greci aflați la guvernare încearcă prin organizarea referendumului să se salveze politic lăsând țara să se scufunde în nesiguranța și instabilitate.
Nici un lider politic nu se poate salva dacă numele său este legat de intrarea țarii sale în faliment. În perioada 2009-2010 România era la un pas de a intrat în faliment având un deficit bugetar greu de finanțat din cauza efectelor crizei și a măsurilor fiscale nesustenabile luate de guvern în perioada 2007-2008. În mai 2010 România a luat măsuri dure dar cu efecte benefice pentru stabilitatea financiară și consolidarea fiscală a României. Începând cu 2011 România a ieșit din recesiune reușind să se finanțeze de pe piețele europene și ale Statelor Unite la costuri rezonabile și cu maturitate de peste 10 ani, lucru care nu s-a mai întâmplat de ani buni. De măsurile luate de România în perioada de criză beneficiază și românii care au capital depus în băncile grecești aflate pe teritoriul României având în vedere stabilitatea sistemului bancar românesc. Stabilitatea financiară a fost greu de obținut dar este mult mai greu de păstrat, din acest motiv Guvernul Ponta ar trebui să manifeste mai multă responsabilitate privind implementarea măsurilor fiscale pentru a evita unele dezechilibre macroeconomice și deficite fiscale excesive.
