Federația Silva salută decizia Curții Constituționale cu privire la pădurile statului

Decizia Curţii Constituţionale a României cu privire la neconstituţionalitatea unor măsuri pentru deblocarea procesului de restituire a terenurilor către foştii proprietari a stopat un nou "tun" pe seama pădurilor statului, apreciază reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Silva, într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.

"Prin această Decizie, Curtea Constituţională a României confirmă practic punctul de vedere al Federaţiei Sindicatelor Silva care a solicitat Preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, în 5 august 2020, să atace la Curtea Constituţională Proiectul de Lege PL-x nr. 188/2020 privind unele măsuri pentru deblocarea procesului de restituire a terenurilor către foştii proprietari, adoptat de Camera Deputaţilor în data de 28.07.2020 şi trimis spre promulgare la 3 august 2020. Urmare demersurilor sindicatelor din silvicultură, prin care s-a solicitat stoparea unui nou "tun" pe seama pădurilor statului, Preşedintele României a sesizat, în data de 21 august 2020, Curtea Constituţională a României", se arată în comunicat, potrivit agerpres.ro.

Citește și: Medicul Alexandru Rafila face noi recomandări! Ce trebuie sa faceți începând cu 15 octombrie

Potrivit silvicultorilor, prin legiferarea acestui proiect de lege, statul român era în pericol să piardă din proprietate o suprafaţă de cel puţin 142.722 hectare terenuri forestiere, ceea ce reprezintă circa 5 % din pădurile pe care le mai deţine încă, pierdere evaluată la circa 2,6 miliarde de euro raportat la valoarea lemnului.

"De asemenea, ar fi deschis calea pentru pierderea, în total, a circa un milion de hectare de păduri aflate acum în proprietatea publică a statului. Prin retrocedarea acestor suprafeţe de păduri, urmau a fi desfiinţate cel puţin 20 de ocoale silvice de stat iar peste 1000 de salariaţi erau în pericol de a fi disponibilizaţi. Proiectul de lege trimis spre promulgare conţinea prevederi controversate, precum posibilitatea restituirii terenurilor forestiere pe alte amplasamente, chiar dacă pădurile respective s-au aflat în proprietatea statului înainte de anul 1948, sau introducerea noţiunii de "fond forestier proprietate privată a statului" pentru a crea posibilitatea retrocedării pădurilor aparţinând statului", susţine Federaţia Sindicatelor Silva.

Reprezentaţii silvicultorilor menţionează că, din totalul de 6,56 milioane de hectare păduri la nivel naţional, au fost validate pentru reconstituirea dreptului de proprietate peste 3,3 milioane de hectare, din acestea circa 212.000 de hectare păduri proprietate privată neavând nici în prezent servicii de pază sau administrare asigurate, fiind expuse unui risc iminent de a cădea pradă tăierilor ilegale. "Urmare aplicării succesive a legilor de retrocedare începând din anul 1991, s-a ajuns astăzi ca statul să mai deţină în proprietate doar 48% din suprafaţa de păduri a României", precizează sursa citată.

Citește și: Premierul Ludovic Orban, despre repetarea alegerilor: În politică trebuie să știi să câștigi, trebuie să și pierzi

În data de 30 septembrie 2020, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi a constatat că sunt neconstituţionale prevederile art. I din Legea pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 46/2008 - Codul silvic.

Legea prevede că, în situaţia în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente aparţinând statului.

Conform preşedintelui Iohannis, reglementarea are în vedere ipoteze normative ce reprezintă, în esenţă, excepţii de la regula restituirii în natură a terenurilor forestiere pe vechile amplasamente.

Astfel, dacă în ceea ce priveşte situaţia terenurilor care au fost în proprietatea statului înainte de anul 1948 se prevede parcurgerea procedurii de trecere a terenurilor din domeniul public al statului în cel privat al acestuia, în cazul terenurilor care au intrat în proprietatea statului după anul 1948 norma cuprinsă în teza a III-a a alin. (1) al art. 13 din Legea nr. 165/2013 este neclară întrucât din redactarea acesteia rezultă că ar fi posibilă trecerea de drept a terenurilor din domeniul public în cel privat al statului, fără parcurgerea unei proceduri administrative de trecere interdomenială, ceea ce contravine dispoziţiilor Codului administrativ ce prevăd parcurgerea unei proceduri administrative de trecere a unui bun din domeniul public al statului în cel privat al acestuia.

Pe de altă parte, din redactarea normei criticate rezultă că restituirea terenurilor forestiere aflate la data soluţionării cererii în domeniul public al statului şi care este în mod intrinsec afectat unei utilităţi publice se va face direct din domeniul public al statului, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 136 alin. (4) din Constituţie, precum şi celor din Codul civil, potrivit cărora bunurile proprietate publică sunt inalienabile, arată Iohannis.