Premium
Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) nu susţine diferenţierea salariului minim pe economie şi solicită Camerei Deputaţilor, ca for decizional, să respingă acest proiect de lege pe motiv de neconstituţionalitate, dar şi pentru că nu a fost efectuat niciun studiu privind impactul asupra IMM-urilor, potrivit Agerpres.
"Prin această lege se introduc mai multe salarii brute minime pe economie. Consiliul nu susţine diferenţierea salariului minim pe economie în funcţie de diverse criterii, cum ar fi sectoarele de activitate sau educaţia pentru salariaţi din diverse sectoare. Noi am spus public că ar trebui să fie analizată posibilitatea introducerii unui salariu minim pe oră, nu pe lună, plata fiind făcută în funcţie de numărul de ore lucrate, cu îmbunătăţirea corespunzătoare a Codului Muncii. De altfel, Constituţia României stabileşte existenţa unui singur salariu minim brut pe economie. Practic, prin această propunere de lege, se vor introduce 11 salarii minime brute pe economie", a declarat, luni, preşedintele preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că proiectul de lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională se va afla marţi pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, care este şi camera decizională.
Potrivit sursei citate, prin această lege se intenţionează "echilibrarea" sistemului de salarizare între sectorul bugetar şi mediul economic privat, prin aplicarea unor coeficienţi minimali de ierarhizare salarială la salariul minim brut pe ţară garantat în plată, diferenţiat pe criteriul nivelului de studii, pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate şi pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate în vigoare.
Citește și: USR a bătut palma cu PSD? Un lider PNL anunță blatul zilei: ‘Le-a crăpat obrazul’
"Deşi iniţiatorii acestei legi au scos sectorul public, spunând că această lege nu se aplică sectorului public, ci se aplică sectorului privat, din textul legii şi din felul cum arată legea nu reiese acest lucru. Sunt două condiţii cumulative: prima este aceea ca această lege să se aplice în sectoare de activitate în care nu au fost încheiate contracte colective de muncă, precum şi pentru sectoare în care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate. Deşi există o Lege a salarizării unitare, cele două condiţii fiind cumulative, nu se îndeplinesc ambele condiţii, pentru că în sectorul public nu există contracte colective de muncă la nivel de sector şi astfel rezultă că se aplică aceşti coeficienţi şi în cazul bugetarilor", a spus Jianu.
El a adăugat că nu există un test IMM pentru această lege la capitolul impact asupra mediului de afaceri.
"Noi suntem obligaţi de fiecare dată să repetăm că nu există un test IMM pentru această lege. În expunerea de motive, la capitolul impact asupra mediului de afaceri, în lege este trecut 'Nu este cazul'. Păi, dacă o modificare care introduce 11 salarii minime nu are un impact asupra mediului de afaceri, ne întrebăm ce anume ar mai putea avea?", a susţinut şeful CNIPMMR.
În opinia sa, atributul acestor decizii de stabilire a salariului minim aparţine Guvernului, nu Parlamentului, aşa cum scrie în Codul Muncii.
"Guvernul stabileşte salariul minim prin Hotărâre de Guvern, după consultarea partenerilor sociali. Deci, să rămână lucrurile aşa, să nu introducem aceste aspecte de necostituţionalitate. După cum vedeţi există în opinia noastră un concurs între Guvern şi Parlament, care peste care să se bage în procesul acesta, care numai democratic nu e. Guvernul îşi asumă un buget netrecut prin Parlament, Parlamentul stabileşte alte tipuri de legi, care nu erau prevăzute de la început şi de fapt încarcă bugetul de stat. În opinia noastră lucrurile trebuie să rămână la fel ca până acum. A fost un element pozitiv la finele anului trecut, pentru că a fost o negociere serioasă, solidă, pe baza unei analize de impact, cu Guvernul şi lucrul acesta trebuie să continue. Să lăsăm în acelaşi mod cum a fost organizat ca şi până acum, iar încet-încet, în câţiva ani, să ajungem la acelaşi salariu minim pentru toată lumea. Acum, în construcţii este undeva la 3.000 de lei, iar salariul minim general, undeva la 2.000 de lei şi încet în câţiva ani de zile să ajungem la fel. Dar nu aceasta este soluţia. Nu facem excepţii la excepţii şi în mod constant găsim domenii pentru care să facem excepţii pentru că aruncăm în aer economia", a adăugat Jianu.
Preşedintele Consiliului pentru IMM-uri a subliniat că nu este târziu ca această lege să fie retrasă sau să se dea un vot negativ. "Dacă va trece din nu ştiu ce motive politicianiste, ne vom adresa preşedintelui României, înaintând acest material cu aspectele de neconstituţionalitate pe care le-am menţionat", a atenţionat Florin Jianu.
Potrivit proiectului de lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională, se introduc 11 salarii minime, respectiv câte unul pentru fiecare categorie de studii, conform raportului Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, ce urmează să fie supus aprobării.
Astfel, coeficientul pleacă de la nivelul 1 pentru necalificaţi şi creşte treptat cu 0,05 - 0,20 pp până la 2, nivelul maxim pentru cei cu studii superioare de lungă durată cu doctorat în domeniul activităţii desfăşurate.
