DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Forța Economică Inteligentă a României - 10 propuneri

În anul 2005 s-a introdus cota unică de 16% în prima zi de guvernare. În anul 2016 nu mai este suficientă "o măsură", ci e nevoie de un plan de acțiuni. Din planul pe care îl propun pentru Forța Economică Inteligentă a României vă supun analizei și dezbaterii zece puncte - contribuția mea la proiectul de țară 'România competitivă' lansat de către Guvern și Președinție:

1. 800 de mii de locuri de muncă noi cu salarii medii de 1.000 de euro. Nicio țară a lumii nu s-a dezvoltat cu salarii mici. Am putea deveni un pol al investițiilor în această zonă și chiar în Europa în următorii ani prin facilități imediate acordate investițiilor. Dacă nu vom porni cu acest obiectiv nu vom avea un buget al țării capabil să susțină nevoile de finanțare din infrastructură, educație și sănătate. Facilitățile oferite investitorilor trebuie să devină o prioritate națională. Mai ales în contextul geopolitic actual, cu atuurile românești care trebuie mediatizate către lumea de business internațională. Etica muncii și a responsabilității la români trebuie reclădită prin educație și printr-un raport majorat între salarizare și asistență socială. Azi, jumătate dintre salariații români în sectorul privat au pe hârtie salariul minim pe economie. Asta înseamnă multă muncă plătită la negru.

2. Cea mai ieftină benzină din Europa. Azi, prețurile la benzină și motorină în România sunt mai mari decât în Austria, Ungaria sau Bulgaria, dar nu numai. O țară înzestrată cu resurse nu poate avea prețuri la utilități și la combustibili mai mari decât cele fără resurse. Statul român ar trebui să procedeze la fel de rapid la reevaluarea contractelor cu investitorii care au probleme de transparență, care sunt suspecți de monopol și de politici de prețuri dezavantajoase pentru români.

3. Reindustralizarea României, pe domenii strategice, cu argumente ce țin inclusiv de forța de muncă pe regiuni, de tradiție, de școli, de nevoile viitorului. Dacă nu ai industrie și tehnologie ești mort economic. Peste 1.500 de platforme industriale au fost distruse în ultimii 25 de ani. Institutele de proiectare au fost distruse și ele trebuie reabilitate. România are avantaje competitive nevalorificate pornind de la industria agro-alimentară, până la industria farmaceutică. Azi, noi importăm produse scumpe și de proastă calitate față de ceea ce am putea noi produce. Resursele naturale ale României trebuie folosite ca o gură de oxigen pentru relansarea unei noi gândiri a rolului României. Dacă le administrăm ori corupt, ori neinteligent ca până acum, resursele se vor epuiza vinovat și nu vom avea ce lăsa generațiilor succesive. Dar la fel de vinovați suntem dacă nu folosim resursele când există oportunitatea ca ele să folosească realei schimbări, ieșirii din stagnarea în care se află societatea românească.

4. Peste 100 de kilometri de litoral turistic, de la Gura Portiței la Vama Veche – proiect de relansare a turismului pe litoral, care să rivalizeze cu cel bulgăresc și cele europene. Turismul are în România, chiar în condițiile actuale de infrastructură și de cazare un potențial imens nevalorificat. În România - o țară cu sute de obiective turistice absolut unice în lume, vin puțin peste 2 milioane de turiști străini anual. Orașul New York este vizitat de 45 de milioane de turiști pe an. Până la a ne plânge de dotări și infrastructură, trebuie întreprinsă o acțiune coordonată de promovare a "imaginii turistice de țară". Dincolo de politică, făcută de profesioniști și adresată marilor țări din lume.

5. Agricultura trebuie să treacă printr-un mare "audit" național, pentru a fi stopată uriașa evaziune fiscală, specula și monopolul, pentru a da șanse producătorilor și fermierilor. Pe tot lanțul ajungerii produselor agricole în magazine sau la export - de la producători și depozite până la magazinele de retail. În acest context, am putea afla în ce situație reală ne aflăm și am putea include pe deplin agricultura ca parte semnificativă în PIB și în strategia de dezvoltare națională, nu numai statistic în anii favorabili agricoli. Acest  bun început este strict necesar pentru demararea oricăror altor strategii - de la irigații, la politici agricole zonale. Echipe de experți - după modelul Poloniei - trebuie să ceară Uniunii Europene mai mulți bani pentru sprijinirea agriculturii românești cu argumente decisive statistice, politice, sociale etc.

6. 800 de km de autostradă. Infrastructura rutieră poate fi redesenată doar prin schimbarea imediată a celor care au adus situația în acest blocaj - atât a structurilor ministeriale și departamentale ale statului cât și a constructorilor cu probleme. Sunt mulți constructori capabili în țară. Sunt mulți funcționari care s-ar implica real în accelerarea infrastructurii, fără a accepta să fie corupți în vreun fel. Abia după această restructurare a factorilor care au produs blocajul actual din domeniu, putem vorbi de culoare prioritare.

7. Scara de valori a societății românești trebuie reclădită prin educație și cultură, treaptă cu treaptă pe aceste două axe: pe meritocrația susținută de cultură și educația cetățeanului remarcat în domeniul său de activitate. Educația și cultura sunt cele mai rentabile investiții pe termen lung. Reforma adevărată și profundă a sistemului de învățământ pornește de la programă, salariile profesorilor, filozofia, obiectivele, evaluarea până la refacerea programului de cercetare și a școlilor doctorale. Cultura aduce multă bucurie și bani într-o țară inteligentă care investește în industriile culturale și creative, în tineri și nevoile lor. În domeniul educației și culturii trebuie recuperați de urgență anii în care nu li s-a dat nici o atenție. Chiar școala și instituțiile culturale trebuie să aibă angajați plătiți mai bine tot pe baza meritocrației și implicării. Comunitatea de afaceri, căreia ar trebui să i se acorde facilități fiscale pentru sponsorizarea culturii, educației și învățământului poate asigura în bună măsură sprijinul financiar. În același sens, proiectele europene pe cultură și învățământ trebuie să devină o prioritate pentru administrațiile locale și pentru ministerele de resort.

8. Pensiile părinţilor şi bunicilor noştri nu pot rămâne sub nivelul de supravieţuire. Pentru pensii decente e nevoie de albirea muncii la negru, eliminarea pensiilor speciale și  aplicarea justă a principiului contributivității. 3 milioane de pensionari trăiesc cu o pensie de sub 900 de lei pe lună, din care 420 de mii sunt agricultori cu o pensie medie de 380 de lei. Nu poți condamna inconștient atâția români la sărăcie. Fără populism, fără demagogie, fără ipocrizie, cum scoţi cei 3 milioane de pensionari din sărăcie? E clar că raportarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie prin legea veche nu s-a respectat niciodată, iar indexarea prin legea actuală a pensiilor nu a rezolvat problema. Pe lângă aplicarea consecventă a principiului contributivității susțin şi analiza următoarei propuneri:creşterea punctului de pensie gradual pentru a atinge nivelul real în plată al punctului de pensie la nivelul salariului minim pe economie în următorii patru ani. Implică creşterea punctului de pensie de la 871,7 lei, la 1250 lei cât este acum salariul minim pe economie, dar care va creşte lent la rândul său în următorii ani. O astfel de abordare nouă ar duce la o creştere semnificativă a punctului de pensie, mult mai serioasă faţă de cei 30-40 de lei cu cât a crescut anual din 2012 încoace. Mi-e clar că într-o Românie europeană pensiile nu pot rămâne sub nivelul de supravieţuire şi nici noi, economiştii de dreapta, amorţiţi în inerţie.

9. Strategie și planificare în România prin crearea Consiliului Național pentru Competitivitate. Până acum am fost deficitari. Apelăm la terți pentru planuri de fezabilitate sau oportunitate, audituri, sau statistici. Ar trebui să avem structuri care să fie capabile de a avea o privire de ansamblu și de a da soluții globale pe diferitele domenii economice, dar și în ceea ce privește educația, sănătatea sau socialul. Cercetarea în domeniul științific, economic, social, educațional etc. trebuie promovată ca prioritate absolută pentru ca România să aibă posibilitatea de a structura planuri de dezvoltare viabile. Trebuie să acceptăm apariția unei elite nepolitizate, așa cum am gândit CoNaCo, care să poată face și să fie lăsată să facă aceste lucruri. Asta cât mai avem copii olimpici mondiali sau studenți la cele mai importante universități din lume. Politica la noi a generat mult prea multă sărăcie.

10. În politica externă, să acționăm. Nu doar să re-acționăm. Avem atuuri mari: poziționarea strategică și bogățiile naturale. Putem să transformăm evenimentele istorice la care asistăm în oportunități - Brexitul, crizele și conflictele regionale etc. Trebuie să avem inițiative regionale și chiar europene ferme. Ar trebui să oferim alternative la țările care s-au dovedit a avea alte interese decât NATO sau UE. Ar trebui să devenim o oportunitate economică, turistică pentru marile țări ale lumii. Ar trebui să însemnăm ceva în politica europeană și chiar euroasiatică. Nu doar să consemnăm evenimente și ocazii ca privitori din exterior.

Mai este nevoie de urechi inteligente care să audă. Știu că le putem face împreună.

Andreea Paul, Lect. Univ. Dr la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.