Premium
Cel mai recent sondaj CURS indică evoluții interesante în Capitală. Cel mai pretențios și impulsiv electoral din țară dă, adesea, tendința națională. Să vedem explicațiile din spatele scorurilor celor măsurați.
PSD are 34%, un scor absolut plauzibil, dacă ne raportăm la încrederea națională, aproape de 40$. În urmă cu doar 15 luni, PSD lua 30% la locale si 27% la parlamentare, iar de atunci a crescut constant pe seama slăbiciunilor și scandalurilor guvernărilor PNL. Totuși, această intenție de vot, de 34%, are două componente: întrucât votul în Capitală este foarte politic (nu neapărat și ideologic), influențat puternic de mass-media, clasice sau virtuale, procentele posibil a fi fost pierdute cu intrarea la guvernare sunt recuperate prin prestația lamentabilă a lui Nicușor Dan și a coaliției PNL-USR din București. În plus, deloc paradoxal, cei 2 primari asimilați de percepția publică PSD, Robert Negoiță de la Sectorul 3 și Daniel Băluță de la Sectorul 4, sunt termenul de comparație pentru bucureștenii din celelalte sectoare, dezamăgiți de realitatea administrativă ce a urmat localelor din septembrie 2020.
USR scade dramatic, la 17% pierzând locul 1 în Capitală, unde înregistra, în media sondajelor anterioare, dublul acestui scor. USR a reușit aproape 32% in 2020, la parlamentare, crescând de la 27% la locale. În doar un an de guvernare centrală (în Cabinetul Cîțu) și locală (București, Sectorul 1, Sectorul 2, Bacău, Brașov, Timișoara), mentalul colectiv i-a asimilat drept nepricepuți spre catastrofali. Cifrele din Capitală sunt relevante pentru ponderea lor generală în totalul voturilor naționale, explicând tendința descendentă, de la 15 procente obținute la parlamentare în 2020, la 10% intenție de vot astăzi. Fără structuri sau forță în teritoriu (doar vreo 60 de comune cu primari, din totalul de peste 2800), orice vot pierdut în București înseamnă mult mai mult în ponderea națională.
PNL împarte locul 2, cu USR, având tot 17%. Deși față de media sa proprie (în candidatură independentă) istorică, de 11-13% în București, scorul PNL este superior, raportat la ultimele 2 rânduri de alegeri scăderea este evidentă. În 2020, pe valul reminiscenței urii anti-PSD, mobilizate de președintele Iohannis, dar și a împărțirii candidaturilor de primar, PNL a luat 19% la locale si 21% la parlamentare, in Bucuresti. Ponderea acestor voturi se reflectă și în scorul național, însă mai puțin decât în cazul USR, PNL având și un număr mare de primari. Astfel, dacă pe țară a scăzut de la 25% la 15%, la București scăderea pare a fi de doar 4%. Semnalul general însă e prost. Înafara stabilității din vechile fiefuri ale PD, cu populatie densă (Cluj, Alba, Arad, Suceava) si a scorurilor bune din (Bihor, Ilfov, Prahova sau Giurgiu), majoritatea județelor par să se îndepărteze de „echipa câștigătoare”.
AUR prinde podiumul și suflă în ceafa PNL și USR, cu 13%. Un scor uriaș prin comparația cu rezultatele de la parlamentarele de acum 13 luni, când AUR a luat sub 5% în Capitală. Or, o asemenea crestere, aproape de 3 ori, judecând densitatea demografică, înseamnă multe voturi la zestrea națională. Dincolo de apetența istorică a bucureștenilor pentru formațiuni anti-sistem (PRM, PPDD), precum și de mesajele simple și percutante ale lui George Simion, reacția criticilor săi (PNL și USR) nu face decât să enerveze, în lipsa oricărei legitimități a celor două, crescând simpatia pentru acest partid „rebel”.
PMP rămâne la un neverosimil 6%, înaintea fuziunii cu PNL. Intenția de vot există, ea s-a dovedit în 2020 (6% la parlamentare și 8& la locale). Electoratul băsist nu a dispărut, însă fără implicarea fostului președinte și pe fondul scandalurilor interne și a neintrării în parlament, coroborate cu ascensiunea AUR, capacitand un electorat conservator, PMP își dă ultim suflare.
PPUSL (Partidul Umanist social-liberal) încheie plutonul de peste prag, înregistrând 5% în București. Controlând Sectorul 5, prin Cristian Popescu Piedone, dar și cu câteva voci decente (Corneliu Dobrițoiu, Daniel Ionașcu, Ioana Bruynseels), cum bucureștenii caută mereu alternative, este de urmărit dacă noua formațiune va rezista până la testul electoral din 2024.
De sub prag, să remarcăm constanța Pro România, cu 2%, același scor de la ultimele locale, dar la jumătate cât la parlamentare. Revenirea în PSD pare soluția, mai ales că Victor Ponta este o gură de tun ușor de fructificat mediatic. Partidul (încă neînscris la tribunal) al lui Ludovic Orban, Forța Dreptei, se poate baza doar pe încrederea de care beneficiază liderul, dar va fi nevoie de multă muncă pentru a face pragul. Alianța pentru Patrie, formațiunea lui Liviu Dragnea stă în 2%, la fel ca FD. Totuși, Orban are niste parlamentari, în vremea ce fostul șef din Kiseleff pare a-l avea doar pe Codrin Ștefănescu.
