Generalul Pacepa dezvăluie rolul lui Traian Băsescu în acțiunea serviciilor secrete

Generalul Mihai Pacepa face o serie de dezvăluiri din cadrul serviciilor secrete românești. Pacepa susține că, în 1990, președintele Ion Iliescu a schimbat doar numele securității în SRI, dar primul președinte care a modernizat cu adevărat serviciile secrete românești este Traian Băsescu.

”Datorită președintelui Traian Băsescu, România are azi servicii de informații și contrainformații moderne, compatibile cu apartenența țării la NATO și Uniunea Europeană. Democratizarea lor s-a petrecut însă relativ târziu, datorită faptului că Ion Ilici Iliescu, care s-a format politic la Moscova, a cunoscut doar sistemul de guvernare sovietic și nu a putut concepe o Românie al cărui președinte să nu aibă o poliţie politică de tip sovietic, capabilă să supravegheze întreaga populatie a ţării.

Abia în 2004, când Traian Băsescu a fost ales președinte, serviciile de in formații și contrainformații ale României s-au românizat și democratizat. George Maior, actualul șef al SRI și Mihai Răzvan Ungureanu, fost ministru de Externe, apoi șef al SIE, au avut rol crucial în acest proces.

Nu cunosc, bineînțeles, detalii operative curente legate de aceste servicii, dar știu că ambele se bucură acum de înalte aprecieri în comunitatea de informații a SUA. Profesionalismul, ingeniozitatea, integritatea și curajul ofițerilor SIE și SRI au fost elogiate repetat de conducerea CIA”, susține generalul Pacepa, într-un interviu pentru EvZ.

În schimb, despre Ion Iliescu, Pacepa susține că acesta nu concepea un stat fără poliție politică.

”La 26 februarie 1990, un comunicat al guvernului român a anunțat că Securitatea a fost înlocuită cu un nou serviciu de securitate, creat în Ministerul Apărării Naționale și încadrat cu personal al forțelor armate.

La 7 martie 1990, am dat un interviu directorului programului românesc al Europei Libere, Nestor Rateș, în care am documentat că majoritatea unităților fostei Securități continuau să existe, că erau încadrate cu aceiași ofițeri de securitate care lucraseră în ele și în anii lui Ceaușescu. Spuneam și că noul șef al acestui „nou” serviciu de securitate era generalul Nicolae Militaru, a cărui recrutare în slujba Moscovei am descris-o în „Orizonturi Roșii”, publicată în 1987.

Exact. La 26 martie 1990 președintele Iliescu a recurs la o altă stratagemă: a semnat Decretul nr. 191 prin care a rebotezat Securitatea cu numele românizat - Serviciul Român de Informații, SRI. Prin același Decret, a pus în fruntea SRI pe Virgil Măgureanu, care a declarat sub jurământ, în fața Guvernului, a Parlamentului, și a țării, că nu a făcut niciodată parte din Securitate. În realitate, Măgureanu îmi fusese subaltern în DIE, unde a avut gradul de căpitan și numele conspirativ Mihăilă Mihai. Majoritatea ofițerilor din noul SRI erau, de asemenea, foști ofițeri de Securitate.

În ianuarie 1992, președintele Iliescu a semnat Legea pentru constituirea și funcționarea SRI, care prevedea, la articolul 27 alineatul 2, că doar „persoanele condamnate pentru crime împotriva drepturilor fundamentale ale omului” nu pot fi încadrate în SRI. Cu alte cuvinte, doar Nicolae și Elena Ceaușescu nu erau eligibili să lucreze în noua organizație”, susține Pacepa.