Premium
Un document intern dezvăluie că Armata nu va avea o divizie completă pentru Alianță până în 2025. Germania a promis că va pune la dispoziția NATO o divizie completă din 2025 și chiar o a doua din 2027, dar, conform rapoartelor interne ale Bundeswehr, respectarea acestor promisiuni este "nerealistă". Inspectorul Armatei, Alfons Mais, afirmă într-o scrisoare adresată inspectorului general al Bundeswehr, Carsten Breuer, că "în ciuda tuturor eforturilor", divizia ar putea oferi o "operabilitate condiționată" doar până în 2025 și că, în consecință, Germania nu va fi capabilă să-și îndeplinească pe deplin obligațiile în cadrul Alianței, scrie ABC, potrivit Rador.
Acest document, publicat de presa germană, descrie că situația personalului diviziei blindate planificată pentru 2025 este calificată drept "79% satisfăcătoare". Pentru a angaja pe deplin divizia cu 16.500 de posturi, el recomandă să se prioritizeze angajarea printr-o "gestionare a personalului avizată". El constată, de asemenea, o lipsă de materiale și echipamente grele. "În mod previzibil, acestea nu vor fi suficient de disponibile", spune el. Din martie, scrisoarea avertizează că, chiar dacă toate stocurile Armatei ar putea fi reunite, acestea nu ar permite echipament complet.
Armata germană are deja în spate decenii de subinvestiții cronice, la care se adaugă că transporturile de echipamente către Ucraina duc la o "reducere clar perceptibilă a pregătirii Armatei pentru acțiune", spune Mais, care vorbește despre "finanțare insuficientă continuă".
Guvernul lui Olaf Scholz a decretat anul trecut un buget extraordinar de 100.000 de milioane de euro destinat dotării Bundeswehr-ului în timp record, dar, deși s-au făcut comenzi de echipamente, acea sumă se află în continuare în seifurile statului.
Într-un context european de reînarmare, furnizorii semnează contracte fără să facă încă livrări, astfel că "lipsa resurselor și prioritizarea necesară a diviziilor promise NATO pentru 2025 ar avea ca rezultat deficite previzibile serioase în pregătirea restului unităților Armatei. Dacă nu se vor lua măsuri suplimentare, "Armata nu se va putea susține în lupte de mare intensitate și nu va putea îndeplini obligațiile față de NATO decât într-un mod limitat", avertizează inspectorul Armatei, care mai cere să se "garanteze stocuri suficiente de muniție", deoarece trupele sunt în prezent cu mult sub cerințele NATO, care stipulează un "stoc" pentru cel puțin 30 de zile.
În prezent, "Armata nu și-a putut îndeplini sarcinile într-o manieră credibilă". Deoarece nu mai există material de distribuit, întreaga echipă este "în mod semnificativ" dependentă de proviziile din industrie, care "nu ar fi suficiente pentru viitorul previzibil". Dacă nu este gestionat la timp un remediu, contribuția promisă a Germaniei la NATO "ar fi nulă în ceea ce privește personalul și materialul", deplânge Mais.
În acest context de neajunsuri, guvernul german insistă că își va menține sprijinul pentru Ucraina. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a confirmat, joi, că Germania a permis Poloniei ca Varșovia să exporte avioane de luptă MiG în Ucraina. Polonia a solicitat guvernului federal aprobarea pentru livrarea a cinci avioane de luptă MiG-29 din fostele stocuri ale RDG, iar Berlinul a dat curs cererii.
După reunificarea din 1990, Germania a preluat 24 de avioane MiG-29 din RDG. La acea vreme, modelul de luptă era printre cele mai moderne avioane de luptă din lume. În 2004, Berlinul a livrat Poloniei 22 de avioane. Dintre cele două avioane rămase, unul a fost distrus într-un accident, iar celălalt este expus astăzi într-un muzeu.
Totuşi, nu este de așteaptat ca Germania să livreze Ucrainei aeronave din propriul "stoc", în ciuda faptului că președintele Volodimir Zelenski insistă asupra necesității unei alianțe europene care să furnizeze avioane de luptă, așa cum s-a întâmplat anterior cu livrarea de tancuri grele. Motivele invocate de guvernul german se referă la necesitatea de a evita gesturi care ar putea fi interpretate de Moscova ca o creștere a escaladării conflictului, dar nu există nicio îndoială că și situația particulară de penurie a armatei germane are o influență.
Inspectorul Mais cere un buget al Apărării mai mare și pe termen lung. "Efectele pozitive ale contramăsurilor, din punctul de cotitură, nu vor fi, probabil, decât mai puțin utile pentru pregătirea operațională a Armatei", prezice el, referindu-se la extraordinarele 100.000 de milioane de euro. Pistorius, însă, se confruntă mai întâi cu o restructurare a comenzilor, care a lăsat pe margine unii oameni de rang înalt precum Eberhard Zorn, inspector general de mulți ani.
Șeful biroului de achiziții, Gabriele Korb, responsabil pentru toate achizițiile de arme și echipamente, a fost de asemenea concediat după ce Pistorius a preluat conducerea în ianuarie. În biroul său, el explică că vrea să pună capăt așa-numitei "difuzii de responsabilitate" și să construiască o echipă cu capacitatea de a lua decizii mai eficient. Scurgerea documentelor interne arată că încă mai întâmpină o oarecare rezistență în rândul ofițerilor și de aici rezultă că, doar atunci când va avea o echipă de încredere, va proceda la luarea măsurilor necesare pentru restabilirea operabilității Bundeswehr-ului.
