Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Greco-Catolicii acuză Biserica Ortodoxă: `Se continuă politica de ștergere a urmelor Bisericii Greco-Catolice`

notabn.ro
manastirea nicula

Disensiunile majore dintre greco-catolici și ortodocși au reizbucnit cu putere. Catolicii de rit răsăritean îi acuză pe majoritarii România că își continuă neabătuți politica de înlăturare a tot ceea ce a însemnat pentru România greco-catolicismul și moștenirea lor spirituală. Miza este sanctuarul de la Mănăstirea Nicula, loc prețios de pelerinaj atât pentru ortodocși cât și pentru greco-catolici. Biserica unită cu Roma susține că fără a ține cont de interesele ei, ortodocșii demolează edificii greco-catolice pentru a-i elimina din zonă - mai exact este vorba de Biserica veche de zid de la Mănăstirea Nicula în care deja s-a intrat cu buldozerele.

Vezi și: CURAJ NEBUN Un polițist DEMASCĂ șirul complicităților dintre șeful Poliției, șeful Poliției Capitalei și Duduieni: DE CE au 'greșit' mascații adresa

Manastirea Nicula, unul dintre cele mai importante centre de pelerinaj din estul Europei, este revendicata atat de greco-catolici, cat si de ortodocsi. Disputa nu s-a putut rezolva pe cale amiabila, asa ca s-a ajuns la bătălii juridice dure în instanțele de judecată.

Un atac extrem de dur a fost lansat oficial de greco-catolici prin vocea PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla care susține într-un comunicat oficial de presă chiar de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului că ortodocșii au reînceput prigoana împotriva greco-catolicilor și încearcă să îi elimine chiar din ”locul tradițional de pelerinaj greco-catolic în cinstea Maicii Domnului”:

PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla a cerut în mod public la Nicula oprirea demolării, demontării şi mutării bisericii vechi de zid a Mănăstirii Nicula

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost şi rămâne, pentru credincioşii Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla strâns legată de Mănăstirea Nicula, locul tradiţional de pelerinaj greco-catolic în cinstea Maicii Domnului.

În zilele de 14 şi 15 august 2020, Episcopul de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, pelerin, ca în fiecare an de Sfântă Maria Mare, la biserica parohială din Nicula, a reamintit istoria adevărată şi documentată a acestei zone, cu dealuri molcome învăluite în taina prezenţei Preasfintei Fecioare Maria.

La Nicula, în 1964, o icoană a Maicii Domnului a lăcrămat. Pentru a adăposti această icoană, în 1712, la marginea satului a fost construită, de către contele Corniş, o biserică de lemn. Biserica, a cărei absidă se cunoaşte că a fost restaurată în 1853 de către primul Episcop al Eparhiei nou-înfiinţate de Gherla, Ioan Alexi, în prezent nu mai există, ea a ars în 1974 şi în loc s-a adus o altă biserică de la Ţop, cea care este considerată acum 'biserica veche'.

Între 1875-1879, episcopii de Gherla PS Ioan Vancea şi PS Mihail Pavel au ridicat biserica de zid a Mănăstirii Nicula, iar, în 1906 sunt binecuvântate cele două turnuri de către Episcopul Ioan Sabo. La finalizarea bisericii de zid, în 1906, s-a mutat icoana făcătoare de minuni, din biserica de lemn, în biserica de zid a Mănăstirii.

Trebuie menţionat că prima comunitate de călugări, la Nicula, a fost întemeiată în anul 1936, când Episcopul Iuliu Hossu a încredin?at Mănăstirea 'întru binecuvântată chivernisire şi administrare', Ordinului Sfântului Vasile cel Mare. Mai înainte de această dată nu a existat aici nici o altă comunitate monahală.

La Nicula, de-a lungul timpului s-a dezvoltat neîncetat o tradiţie a pelerinajelor la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Sfinte. Doi Pontifi Romani, Papa Clemente al XIII-lea (în 1767) şi Papa Pius al IX-lea (în 1928) au acordat indulgenţă plenară pelerinilor la Nicula, atestând că este un loc de pelerinaj catolic.

În cadrul celebrărilor Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului din curtea bisericii parohiale greco-catolice din Nicula, Episcopul de Cluj-Gherla a cerut ferm, în mod public, să fie oprită operaţiunea prin care se doreşte ca biserica veche de zid a Mănăstirii Nicula să fie demontată şi mutată, pentru că o astfel de încercare ar distruge definitiv sfântul locaş.

PS Florentin a spus: 'După anul 1990 am încercat să recuperăm biserica veche de zid a Mănăstirii Nicula, care a fost ridicată în exclusivitate de către episcopii greco-catolici. Este un locaş de cult cu un simbolism important, ce păstrează memoria tuturor hirotonirilor, a primirilor în călugărie ce s-au făcut la Nicula. Cardinalul Iuliu Hossu (acum fericit episcop martir) îşi aminteşte, în cartea memoriilor, cum a continuat pelerinajul la Nicula, an de an, din 1920 până în 1948, pe parcursul a 28 de ani.

Vezi și: Demis de ministrul Educației fără explicații, cel mai prestigios cercetător român rupe tăcerea

În perioada comunismului, tradiţia greco-catolică a pelerinajelor la Nicula începută încă din 1712 şi care a continuat până în 1948, a fost preluată de către reprezentanţii Bisericii Ortodoxe. Ne bucurăm că Biserica Ortodoxă a continuat pelerinajele, dar, să nu se uite rădăcinile pe care s-a construit această tradiţie. La Nicula, din vremea pelerinajelor tradiţionale greco-catolice nu mai există decât biserica veche de zid, care, în prezent, se află în pericol de demolare, demontare, sau mutare. De aceea, ne împotrivim demolării, demontării şi mutării bisericii vechi de zid, păstrătoare a memoriei tradiţiei Bisericii Greco-Catolice!

Cum, probabil, s-a văzut în anii trecuţi, deja buldozere au intrat şi în interiorul bisericii, s-a înlăturat masa altarului, fără ca, măcar din politeţe, să ni se spună: Ťvă dăm moaştele pe care le-aţi pus în masa altarului; vă dăm hrisovul pe care l-aţi avut în masa altaruluiť. Nu ni s-a comunicat absolut nimic şi aflăm din diferite surse că, probabil, biserica va fi, dacă nu demolată, cu siguranţă mutată. De ce? Pentru că, acum, încurcă. Stă în calea credincioşilor care vor să aducă dreapta închinăciune la biserica mare, nou construită în apropierea bisericii vechi. Cu alte cuvinte, cu durere, trebuie să spun că, tacit, se continuă politica de ştergere a urmelor Bisericii Greco-Catolice...

'Important este ca noi să rămânem neclintiţi în credinţă', a adăugat PS Florentin - în spiritul motto-ului Cardinalului Iuliu Hossu: 'Credinţa noastră este viaţa noastră!' - şi a încredinţat Maicii Sfinte de la Nicula toate intenţiile de rugăciune: 'Ne rugăm Preasfintei Fecioare Maria ca, prin mijlocirea rugăciunilor ei, să putem împlini cu toţii voinţa lui Dumnezeu. Am adus aici, la Nicula, rugăciunile noastre şi rugăciunile tuturor acelora care, din diferite motive, nu au putut să fie prezenţi împreună cu noi. De aceea, le transmitem şi lor binecuvântarea şi încurajarea noastră, au fost prezenţi spiritual, aici, cu noi, la acest moment de rugăciune şi Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu pe cei bolnavi să-i vindece, pe cei întristaţi să-i bucure, celor care sunt în dificultăţi să le deschidă calea optimă de rezolvare. Preasfântă Fecioară Maria, ocroteşte România!'.

Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla

Biroul de presă

V.S., redactor”, se spune în comunicatul remis presei.

__

DETALII:

Mănăstirea Nicula este un important centru de pelerinaj din Ardealul de Nord. Vechi loc de pelerinaj greco-catolic, biserica mănăstirii a adăpostit de-a lungul timpului renumita icoană pictată în anul 1681 de meșterul Luca din Iclod. Conform unui proces-verbal întocmit de ofițeri austrieci, icoana ar fi lăcrimat între 15 februarie și 12 martie 1699. În anul 1713 guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis a dus icoana la reședința nobiliară de la Castelul Kornis din satul Benediugu Dejului, de unde aceasta a ajuns la Cluj. După care, icoana se întoarce la Nicula, în bisericuța de lemn nou construită pe dealul împădurit din partea de miazăzi a satului, pentru a adăposti odorul bisericesc. Potrivit datelor existente icoana ar fi fost dăruită sătenilor de la Nicula de către nobilul român Ioan Cupșa.

Papa Clement al XIII-lea a acordat în anul 1767 indulgență plenară pelerinilor greco-catolici care călătoreau la Mănăstirea din satul clujean Nicula în sărbătorile mariane 15 august (Adormirea Maicii Domnului - Sfântă Mărie Mare) și 8 septembrie (Nașterea Maicii Domnului - Sfântă Mărie Mică).

Biserica din piatră a mănăstirii a fost edificată, lângă bisericuța de lemn construită mai înainte acolo, între anii 1875 și 1879 pe cheltuiala Episcopiei de Gherla. În anul 1928 papa Pius al XI-lea a acordat acestui lăcaș monahal greco-catolic statutul de Sanctuar marian.

Prin intermediul școlii de meșteri iconari de la mănăstirea Nicula a pătruns în Transilvania tehnica picturii pe sticlă, acest obicei avându-și originea în Boemia, Austria și Bavaria, zone în care tradiția manufacturilor de sticlărie s-a împletit cu religiozitatea populară catolică. Între artiștii mai cunoscuți care au activat la Nicula se numără Emil Weiß, Moritz Hachmann și Karl Müller.[1]

În 1936 episcopul Iuliu Hossu al Episcopiei de Cluj-Gherla a încredințat icoana și așezământul monahal spre îngrijire călugărilor din Ordinul Sfântul Vasile cel Mare (bazilieni). Aceștia au încadrat-o în iconostasul din lemn de tei al bisericii mănăstirii. Oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul Renașterea, nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat "Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserica Piariștilor din Cluj.

Vasile Chezan, tatăl unuia din călugării arestați în 1948 (anul interzicerii Bisericii greco-catolice din România) a salvat icoana primită de la episcopul de Cluj-Gherla, dr. Iuliu Hossu, zidind-o într-unul din pereții casei sale, adăpostindu-o de prigoana ateistă a anilor care au urmat o dată cu ocupația sovietică. În 1964, aflat în pragul morții, acesta a refuzat să-și părăsească domiciliul. În clipa trecerii spre viața veșnică, bătrânul și-a îndreptat privirea spre peretele unde era ascunsă faimoasa icoană, într-un ultim gest de rugăciune. Aflat la în casă atunci și urmărind acest fapt, l-a făcut pe călugărul Serafim Măciucă, starețul ortodox al mănăstirii Nicula preluată deja de Biserica Ortodoxă Română, să cerceteze ulterior zidul casei și să descopere acolo, cu uimire, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și o ladă cu obiecte de cult. Icoana a fost adusă imediat la mănăstire și după câteva zile a fost confiscată de autoritățile comuniste. La rugămintea arhiepiscopului ortodox de atunci al Clujului,Teofil Herineanu, (fost preot greco-catolic), icoana a fost adusă în capela Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului. În anul 1991 după o restaurare defectuoasă la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj,[2] care a schimbat în totalitate imaginea din icoană, aceasta a fost dusă, în final, la mănăstirea Nicula.

În 1948 mănăstirea greco-catolică a fost închisă. Călugării bazilieni au fost arestați în octombrie 1948, odată cu scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii. Ieromonahul Leon Man, starețul mănăstirii, a fost întemnițat de comuniști și a murit în închisoarea de la Gherla.

În 18 decembrie 1948 autoritățile comuniste au instalat la Nicula primul stareț ortodox, în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru, născut în anul 1913 în localitatea Pângărați, județul Neamț.

Ca urmare a refuzului călugărilor ortodocși de a restitui mănăstirea, Episcopia de Cluj-Gherla, prin persoana Arhiepiscopului George Guțiu, a inițiat după 1989 un proces pentru recuperarea lăcașului de cult. Pe motiv că instanțele din Transilvania ar putea ține partea greco-catolicilor, cauza a fost strămutată la Tribunalul Bacău. În prezent, se pare că procesul a fost înghețat.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.