Premium
În noiembrie 2013, Dan Mihalache, pe atunci Secretar-General adjunct al Guvernului, era demis de premierul Victor Ponta pentru declarații ostile parteneriatului strategic româno-american. Ambasadorul SUA Mark Gittenstein amenința atunci fățiș că orice modificare a legii incompatibilităților va duce la răcirea relațiilor între România și Statele Unite. Într-o emisiune de televiziune, Mihalache a spus că-l lasă rece parteneriatul strategic cu SUA și că ”dacă parteneriatul stă în domnul Horia Georgescu, mai bine fără”. Mihalache era el însuși în război cu ANI, care îl declarase incompatibil.
Astăzi, consilierul prezidențial Mihalache este pus din nou la zid de o bună parte a presei pentru acel faux pas pe care șeful său, Klaus Iohannis, l-a comis atunci când s-a poziționat în diferendul între ANAF și Antena3. Iohannis a revenit la câteva zile după ofensiva internauților asupra contului său de socializare. O declarație în doi peri, în care n-a renunțat la obsesia ”apărării dreptului la liberă exprimare”, deși aproape nimeni nu vedea în speța juridică de la Antena3 vreo încălcare a acestui drept.
Două zile mai târziu, a venit reacția Ambasdorului SUA, care, conversând pe facebook cu românii, a răspuns tranșant la o întrebare ce viza scandalul încă în derulare. ”Sunt de acord cu prim-ministrul Ciolos, ca actiunea ANAF nu a influentat dreptul Antenei de a emite. ANAF doar a actionat pentru a pune in aplicare o hotarare judecatoreasca definitiva emisa de mult timp, de recuperare a unor bunuri obtinute prin acte de coruptie si furate de la poporul roman”, spune Hans Klemm.
Din acel moment se lasă liniște. Mihai Gâdea recunoaște că Antenele se pregătesc să părăsească sediile aflate în litigiu cu statul român. Liviu Dragnea oprește demersul PSD de a depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului, lăsându-l în off-side pe Șerban Nicolae, cel care deja redactase textul. Nici măcar moțiune simplă pe sănătate n-a mai fost depusă, deși, teoretic, aceasta nu ar fi avut consecințe directe asupra cabinetului Cioloș.
De amintit că intervenția directă a lui Klemm era a doua în decurs de două săptămâni. Legea defăimării propusă de președintele PSD, el însuși tăvălit pe contul său de socializare pentru inițiativă, este considerată de ambasadorul SUA un atentat la libera exprimare. "Protejarea libertăţii de exprimare, chiar şi în cazurile în care exprimarea aleasă ofensează, este un aspect fundamental al unei societăţi democratice sănătoase. Condamnăm discriminarea şi ura, dar în acelaşi timp ne opunem legilor care interzic exprimarea ofensatoare cu preţul libertăţii de exprimare". Așa suna declarația lui Klemm, care, practic, a stopat demersul președintelui PSD. Acesta și-a transformat legea într-un fel de ”tablele lui Moise”, un set de porunci, fără niciun fel de sancțiuni explicite. De remarcat faptul că apărătorul libertății de exprimare, Klaus Iohannis, nu a avut niciun fel de luare de poziție în acea poveste cu defăimarea, care a inflamat serios publicul din România.
Mai interesant, pentru a nu părea o cedare, Dragnea a menținut proiectul legislativ, cel cu ”dinții scoși”, pe agenda Camerei Deputaților, dar acesta nu a trecut la vot. Dragnea a acuzat o manipulare a softului de vot, însă șeful executiv al PSD, Valeriu Zgonea, un apropiat al Ambasadei SUA, l-a contrazis.
Am făcut acest mic istoric al evenimentelor pentru a pune în evidență niște ”miracole”, o ”mână invizibilă”, dar fermă, care intervine periodic calmând spiritele la București. Iar această mână invizbilă se află în contradicție cu direcția pe care instituțiile statului, la cel mai înalt nivel, o imprimă dezbaterii publice. Sau, ca să fim mai exacți, lipsa direcției și senzația de derivă. De asemenea, reacțiile Ambasadei SUA -căci aceasta e mâna care ”nu se vede, dar se vede”- sunt tot mai consonante cu micile revoluții care se pornesc în mediul online.
În ultimii 15 ani, nu cred că s-a întâmplat vreodată ca declarațiile Ambasadei SUA să fie în răspăr cu pozițiile Palatului Cotroceni.
România arată acum ca o oală sub presiune. O forță tot mai influentă se coagulează în mediul online. Forțele conservatoare, fragmentate în interiorul partidelor, mai scot din când când capul, dar fără prea mare succes. Lipsa de leadership e din ce în ce mai evidentă. Mesajele Ambasadei SUA devin bule de oxigen pentru electoratul ”facebook”, în lipsa altor poziții satisfăcătoare din zona politică. E interesant și că oficialii americani de la București nu au ezitări să pună reflectorul pe ”liderii buni” și ”liderii răi”. Cioloș este aplaudat pentru atitudinea în scandalul Antena3. Implicit, asupra lui Iohannis se pune un asterisc. E la fel de important de observat că pozițiile Ambasadei SUA reușesc să oprească elanul liderilor PSD, gata oricând să pună de o mică restaurație, de o răsturnare a guvernului, să se alieze cu publicul Antenei3 pentru a pune la colț instituțiile statului.
Toată lumea așteaptă rezultatul alegerilor locale și parlamentare. Ele ar putea fi o sursă de stabilitate pentru o nouă legislatură. Și aici sunt însă multe semne de întrebare. Partidele mari se străduiesc să vină cu garnituri cât de cât noi. Partidele mici, din zona ”sectară”, speră să strice aranjamentul partidelor mari, dar sistemul electoral nu va permite breșe semnificative. Asta ar putea să nască noi dezamăgiri, contestări și o instabilitate suplimentară. E crucial ca procesul electoral să se desfășoare corect, iar aici un rol esențial revine Guvernului.
Greu de prezis cum se va termina anul 2016 în lipsa unei coordonări instituționale ferme. Ambasada SUA nu va putea să intervină în mod repetat pentru a corecta derapajele. Palatul Cotroceni pare încă inert și încă deloc dispus să formuleze poziții ferme pe temele care tulbură din când în când societatea. Centrul de greutate nu se poate muta la Palatul Victoria. Cabinetul tehnocrat e într-o situație încă fragilă în raport cu partidele politice.
Un lucru pare sigur. Formula de guvernare de după parlamentare nu va fi independentă de modul în care va fi gestionat procesul electoral și de felul în care vor fi eliberate presiunile uriașe care se vor manifesta periodic în marile orașe și București.
