Iarna grea are şi efecte pozitive: Zăpada redă şansele culturilor de 2 miliarde de euro de grâu, orz şi rapiţă

„Ninsorile au venit într-un moment excelent, sunt încântat, este foarte bun stratul de zăpadă.

Cantitatea este bună având în vedere că sunt şi 30-40 de centimetri de zăpadă şi mai este bine pentru că solul a fost cald ceea ce permite topirea la interior“, a spus Daniel Botănoiu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, care a precizat că este prea devreme pentru a trage concluzii privind impactul exact al recentelor evenimente climatice.

Productivitatea pentru grâu, orz sau rapiţă, culturi însămânţate toamna trecută, este direct dependentă atât de condiţiile meteo din timpul iernii, cât şi de nivelul de precipitaţii din primăvară, scrie zf.ro . În timp reducerea productivităţilor din cauza secetei poate fi limitată cu ajutorul irigaţiilor, fermierii au mult mai puţine arme împotriva pierderilor potenţiale apărute pe parcursul iernii.

Piaţa cerealelor, un segment ce stă la baza producţiei agricole, rămâne dependentă de vreme având în ultimii patru ani un parcurs volatil.

În anul 2011, piaţa cerealelor a crescut cu 84%, la 4,6 miliarde de euro, pentru ca în următorul an să coboare cu 39%, iar în 2013 să urce din nou cu 64%.

Rezultatele din piaţa cerealelor şi a plantelor oleaginoase dau un adevărat semnal pentru întreaga piaţă agricolă în condiţiile în care atât zootehnia, cât şi industria alimentară sunt dependente de cantităţile de materie primă disponibile.

Anul trecut, agricultura a adus în economie 18,5 miliarde de euro cu o valoare adăugată brută de 7,9 miliarde de euro, fiind unul dintre principale motoare ale creşterii economice.

Valul de ninsori a venit acum în contextul în care recoltele de grâu, orz sau rapiţă se aflau sub tensiune în lipsa ploilor sau a ninsorilor pe parcursul lunii decembrie.

Un raport dat publicităţii ieri de Comisia Europeană arată că în luna decembrie a anului trecut precipitaţiile au fost aproape absente în România, Ungaria, sudul Ucrainei şi în Bulgaria.

„Dacă valul de aer rece este mai sever decât a fost estimat iniţial şi dacă stratul de zăpadă este superficial, pot apărea îngheţuri (ale plantelor - n.red.) în Germania, Polonia, Cehia, ţările baltice, Ungaria, România şi Bulgaria“, se arată în raport.

În timp ce pentru producţia de cereale şi plante oleaginoase zapăda aduce un plus nesperat în urmă cu o lună, pentru producătorii de legume precipitaţiile înseamnă costuri suplimentare şi lucrări de reparaţii la solariile ce au cedat.

„Deocamdată nu sunt pierderi majore, am tăiat folia de la solar pentru a nu se rupe din cauza greutăţii“, spune Mircea Croitoru, proprietarul unei ferme de legume de 2.000 de metri pătraţi de solarii.

El spune că este dificil de estimat care sunt pierderile exacte, dar apreciază că exploataţia sa avea costuri suplimentare de 1.000 de euro pentru înlocuirea foliilor afectate de zăpadă.

Localitatea Matca din judeţul Galaţi este unul dintre cele mai importante bazine legumicole din economie, cu aproximativ 1.600 de hectare de solarii, o treime din total.

La nivel de economie producţia de legume de produse horticole a fost un business de 1,9 miliarde de euro anul trecut, în scădere cu 9,5% faţă de 2012, potrivit datelor Eurostat.

Mai puţin afectaţi de căderea masivă de zăpadă din ultimele zile sunt jucătorii din piaţa zootehnică pentru care singurele probleme sunt cele logistice şi de aprovizionare a fermelor cu furaje. „Singurele greutăţi sunt cele legate de aprovizionarea cu furaje, de transportul furajelor de la bazele furajere la grajduri. Dacă animalele sunt ţinute în grajduri amenajate corespunzător, nu sunt probleme“, a explicat Claudiu Frânc, preşe­dintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România, cea mai mare organizaţie de crescători de vaci de pe piaţa locală.

El mai spune că fermele de bovine ar fi sub risc doar dacă valul de frig şi de zăpadă ar continua să fie prezent mai bine de o lună.

Afacerile făcute în zootehnie s-au ridicat anul trecut la 4,3 miliarde de euro, în creştere cu 10% faţă de 2012.

Piaţa creşterii animalelor se află în cea mai mare parte pe un trend descendent cu minusuri de o treime în ultimii şapte ani în pieţele de 2 milioane de capete a bovinelor şi în cea de 4,5 milioane de capete a porcinelor. Una dintre singurele pieţe pe plus este cea a ovinelor, care a crescut cu mai bine de două treimi, la 17 milioane de capete.