Ieșire de ultimă oră a lui Erdogan - Apel către susținători, după ce scorul a ajuns la limită

Erdogan speră în continuare să obțină victoria în alegerile prezidențiale din Turcia în primul tur. Președintele în exercițiu le cere susținătorilor să nu părăsească urnele cu voturi, pentru a nu lăsa loc unor fraude.

După numărarea a 87,6% din voturi, Erdogan are 50%, iar Kilicdaroglu are 44,2%. Sinan Ogan are 5,3%.

„Faptul că alegerile din 14 mai au avut loc sub forma unei mari sărbători a democrației, cu pace și liniște, este o expresie a maturității democratice a Turciei noastre.

În timp ce alegerile s-au desfășurat într-o atmosferă atât de pozitivă și democratică, iar numărarea voturilor este încă în desfășurare, încercarea de a anunța rezultatele în grabă înseamnă uzurparea voinței naționale.

Ne bucurăm că favoarea națiunii noastre se reflectă în numărătoarea voturilor în curs de desfășurare.

Îi rog pe toți susținătorii și însoțitorii mei să rămână la urnele de vot, indiferent de situație, până când rezultatele vor fi finalizate în mod oficial.

Îi felicit pe toți cetățenii care au votat în numele democrației și au participat la procesul electoral și îmi exprim recunoștința față de fiecare dintre ei”, a transmite Erdogan pe Twitter.

Cele mai importante alegeri din istorie

Votul de duminică este unul dintre cele mai importante scrutine din istoria de 100 de ani a ţării, o competiţie care ar putea pune capăt celor 20 de ani de domnie autoritară a lui Erdogan şi care ar putea avea consecinţe mult dincolo de graniţele Turciei.

Votul prezidenţial va decide nu numai cine conduce Turcia, ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi care este forma politicii sale externe.

Alegerile, care sunt, de asemenea, pentru parlament, sunt urmărite cu atenţie în capitalele occidentale, în Orientul Mijlociu, în NATO şi la Moscova.

O înfrângere a lui Erdogan, unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, va nelinişti probabil Kremlinul, dar va linişti administraţia Biden, precum şi mulţi lideri europeni şi din Orientul Mijlociu care au avut relaţii tulburi cu Erdogan. Cel mai longeviv lider al Turciei a transformat această ţară membră NATO şi a doua ţară ca mărime din Europa într-un jucător global, a modernizat-o prin megaproiecte precum noi poduri, spitale şi aeroporturi şi a construit o industrie militară căutată de statele străine.

Dar politica sa economică volatilă, cu rate scăzute ale dobânzii, care a declanşat o criză a costului vieţii şi o inflaţie în spirală, l-a lăsat pradă furiei alegătorilor. Răspunsul lent al guvernului său la cutremurul devastator din sud-estul Turciei, care a ucis 50.000 de persoane în februarie, a contribuit la dezamăgirea alegătorilor.

În ceea ce-l priveşte, Kilicdaroglu s-a angajat să pună Turcia pe un nou curs prin revigorarea democraţiei după ani de represiune, revenind la politicile economice ortodoxe, împuternicind instituţiile care şi-au pierdut autonomia sub controlul strâns al lui Erdogan şi reconstruind legăturile fragile cu Occidentul.

Mii de deţinuţi şi activişti politici, inclusiv nume de rang înalt, precum liderul kurd Selahattin Demirtas şi filantropul Osman Kavala, ar putea fi eliberaţi dacă opoziţia va învinge.