Premium
Fără negocieri de pace între Ucraina și Rusia, vestul și SUA ar putea trece peste limita de toleranță în conflictul dintre cele două țări prin furnizarea de armament modern și avansat. Acest lucru ar putea duce la un scenariu nuclear care ar putea avea ca rezultat distrugerea globală. Într-un interviu Adevarul, colonelul SRI (r) Tudor Păcuraru spune cum ar putea arăta acest scenariu.
"La jumătatea lunii ianuarie, eram singurul, din presa românească, care scriam că fuseseră negocieri de pace, pe linia SUA – Germania – Belarus – Ucraina – China, iar aceste tatonări secrete eșuaseră pe fondul lipsei de credibilitate a domnului Putin. Iată, acum câteva zile fostul prim-ministru israelian, Naftali Bennett, a relatat despre aceste negocieri, dându-mi dreptate: au eșuat pe fondul lipsei de credibilitate a domnului Putin.
Putin nu este în poziția de a stabili ”linii roșii”
Domnul Putin nu este în poziția de a stabili ”linii roșii”: azi zice una, mâine zice alta. Nu poți să-l iei în serios. Iar de când președintele Xi Jinping i-a atras atenția să nu se mai joace cu amenințările nucleare, fiindcă indirect implică China, văd că dânsul a renunțat să mai amenințe cu al Treilea Război Mondial.
În ce privește armele nucleare tactice (rușii le spun ”non-strategice”), în 2010, Rusia mai avea numai 1.350 asemenea arme active. Două treimi păzesc țărmurile pustii ale Peninsulei Kamceatka, să țină la distanță flota americană. O treime – deci circa 450 – e în dotarea forțelor aeriene ”de front”: bombardiere Su-24M2, vechi de 50 de ani. Cine știe de ce, majoritatea acestora sunt în bazele militare situate de-a lungul frontierei cu China. Mai sunt câteva sute de arme destinate unor vectori scoși din uz, precum rachetele tactice OTR-21 «Точка». Dar nimeni nu riscă să pună o ogivă nucleară pe o rachetă expirată. Foarte puține – circa 70 cu totul – sunt în dotarea forțelor terestre: ogive pentru rachetele Iskander-M.
Deci, numai 70 de arme active în Rusia europeană. Această situație are cauze istorice: la lovitura de Stat din 1991, comandantul Forțelor Terestre, gl. Varennikov, a reușit să dobândească control independent asupra armelor nucleare tactice. Și a ordonat desfășurarea și activarea lor, fiind oprit în ultimul moment. De atunci, Kremlinul consideră ”nesănătos” ca același general să aibă sub autoritatea sa tancurile și armele nucleare. Arsenalul nuclear tactic terestru a fost redus la minimum și e retras în arsenale. În cazul specific al Ucrainei, singurele arme nucleare care ar fi disponibile sunt cele 10 – 12 ogive nucleare substrategice pentru rachetele Iskander, păstrate în 3 arsenale ”Tip S” de la graniță: FBKr–18 (Briansk), FBKr–45 (Voronej) și FBKr–22 (Belgorod). NATO cunoaște aceste amplasamente și le supraveghează permanent: acesta e sensul asigurărilor periodice că ”Rusia nu și-a schimbat postura nucleară”. Iar Rusia știe bine cum stau lucrurile.
Folosirea armei nucleare nu ar impulsiona realizarea scopurilor operativ-strategice ale Rusiei în Ucraina
În mod ciudat, amenințarea nucleară la adresa Ucrainei s-a bazat tocmai pe acest segment foarte redus și din ce în ce mai demodat al arsenalului nuclear substrategic. Și despre care experții ruși, ca și cei americani, sunt de acord că va fi în curând retras din dotare de ambele țări și înlocuit cu arme de mare precizie, non-nucleare, hipersonice. Fiindcă, din multiplele simulări efectuate în ultimele decenii, și unii și alții știu că folosirea armei nucleare, chiar și substrategice, s-ar solda cu izbucnirea unui război nuclear global.
În plus, folosirea armei nucleare nu ar impulsiona nicicum realizarea scopurilor operativ-strategice ale Rusiei în Ucraina. Din contră! Aceste arme erau concepute pentru a sparge apărarea NATO în Câmpia vest-europeană, pentru a distruge diviziile blindate americane, în contra-atac. În Ucraina, confruntările se dau la scară mică: vei folosi oare o armă nucleară pentru a ”elibera” Cuca – Măcăii – Vuhledar? Cu riscul ca Adunarea Generală a ONU să voteze o rezoluție de tip Coreea? Permițând desfășurarea în Ucraina de forțe de interpunere cu ”tot tacâmul”: zonă de interdicție aeriană și balistică, ca în Balcani sau în Irak. Asta ar aduce NATO pe frontierele Rusiei: șah mat, terminus pentru Regimul Putin."
