Premium
Un înalt magistrat afirmă pentru STIRIPESUSE că la acest moment Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu ar avea capacitatea operativă de a stopa o potențială infracțiune săvârșită de un magistrat din teritoriu despre care au luat cunoștință în mod operativ procurorii acestei instituţii.
Acesta nu analizează modul de înfiinţare, componenţa sau alte detalii cu iz politic legat de structură dar este de părere că din punct de vedere strict tehnic, respectiv operativ, SIIJ poate acoperi într-un mod eficient suprafaţa Bucureştiului şi nicidecum suprafaţa întregii ţări.
Mai precis explică sursa citată, dacă SIIJ ar afla de săvârșirea unei infracțiuni în afara Bucureștiului nu ar avea capacitatea operativă de intervenție în timp real pentru a efectua flagrantul delict.
Astfel, sugerează magistratul chestionat de STIRIPESURSE, "se pot produce numeroase infracțiuni ce au potențiali autori magistrați iar capacitatea investigativă a SIIJ este limitată".
Concret, exemplifică sursa citată, dacă de pildă un magistrat săvârșește la acest moment o infracțiune la Timișoara și se presupune că SIIJ ar primi informația din mediul informativ, Secția nu ar fi capabilă să intervină prompt în încercarea de a face flagrantul delict și cercetările ulterioare.
În altă ordine de idei, explică magistratul, pe vremea când competența pentru infracțiunile de corupție pretins comise de magistrați era la DNA, cele de crimă organizată la DIICOT iar cele generale în competența parchetelor curților de apel, timpul de răspuns operativ al procurorilor și ofițerilor judiciari de la aceste instituţii ,în raport cu dinamica producerii faptelor în timp real, era unul foarte scurt.
Explicația este că DNA are 15 servicii teritoriale, DIICOT alte 15, există 15 parchete de curți de apel, toate aceste instituții fiind în trecut apte legal să instrumenteze dosare cu magistrați funcție de rang si infracțiune. Astfel, punctează sursa citată, 45 de instituţii acopereau teritoriul ţării în sensul cercetării magistraţilor care cochetau cu afacerile judiciare.
Mai precis, conchide sursa citată, la acest moment în raport cu înființarea SIIJ toate infracțiunile de drept comun, de corupție, de crimă organizată care se presupune că ar fi comise de un judecător sau procuror sunt anchetate de o singură instituție care are un număr discutabil de procurori și ofițeri și care este localizată la nivelul Capitalei.
”În ceea ce privește magistrații de rea credință înființarea și menținerea SIIJ ar putea fi pentru ei un semnal de 'liber la șpagă'. Este lesne de observat că SIIJ nu are capacitate operativă de a efectua toate anchetele potențiale cu magistrați la nivel național”, explică sursa citată.
Astfel, la acest moment, în SIIJ lucrează cinci procurori Adina Florea, Marin Nicolae - adjunct al Secţiei, Zarafina Puiu, Iorga Moraru și Sorin Eugen Iașinovschi. Cel din urmă procuror a încercat în luna martie să părăsească Secţia Specială după ce a cerut transferarea la un parchet militar.
Secţia pentru procurori din CSM a respins însă solicitarea lui Iaşinovschi.
Cei cinci magistrați sunt ajutați în anchete de 13 ofițeri judiciari.
Despre numărul de persoane care lucrează la SIIJ sursa citată aprecizat: "Dacă privim câţi procurori lucrează şi la numărul de dosare de acolo pe cap de procuror putem ajunge să credem că datorită încărcăturii extreme se poate ajunge ca poliţiştii să facă anchetă direct faţă de un magistrat"
