Pe data de 20 iulie 2018 a intrat în vigoare noua formă a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, din pachetul denumit generic "legile justiţiei". Printre cele mai importante modificări care se referă la instanţe se numără şi cele care generează reconfigurarea unor complete şi a unor săli de judecată. Vizate sunt şi completele de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
În ultimele zile din luna august, în sistemul judiciar început să fie vehiculată informaţia că ÎCCJ refuză să pună în aplicare modificările din Legea 304/2004 şi chiar s-a adoptat o decizie a Colegiului de Conducere în acest sens. Deşi sursele erau cât se poate de credibile, gravitatea situaţiei impunea o verificare prealabilă. Astfel, pe data de 30 august am trimis către ÎCCJ următoarea solicitare:
"Subsemnatul Florin Puşcaş, redactor-şef al publicaţiei online stiripesurse.ro, vă rog să-mi comunicaţi, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, următoarele informaţii:
1. Dacă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie aplică noile prevederi ale Legii 304/2004, modificată prin Legea nr. 207/2018, intrată în vigoare pe 20 iulie 2018.
2. Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reconfigurat completele în sensul prevăzut de noua formă a Legii 304/2004.
3. Dacă există o hotărâre a Colegiului de conducere al Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie în sensul aspectelor de la punctele 1 şi 2 de mai sus.
Mulţumesc anticipat!"
Pe data de 11 septembrie, în ultima zi pentru acordarea unui răspuns, potrivit Legii 544/2001, am sunat la Biroul de presă al ÎCCJ pentru a verifica stadiul soluţionării cererii. Purtătorul de cuvânt al instituţiei mi-a transmis că răspunsul va sosi "până la sfârşitul săptămânii, poate chiar mai repede". În aceeaşi zi, am primit prin email următorul răspuns:
"Urmare cererii dumneavoastră transmisă prin e-mail Înaltei Curți de Casație şi Justiție la data de 30 august 2018, referitoare la aplicarea Legii nr.207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară vă facem cunoscut faptul că Înalta Curte de Casație şi Justiție a aplicat şi va aplica întotdeauna dispozițiile legilor în vigoare."
La scurt timp, am fost sunat de un grefier de la Biroul de presă al ÎCCJ, care mi-a comunicat că răspunsul mi-a fost trimis prin email şi, suplimentar, că ÎCCJ a reconfigurat completele. I-am comunicat grefierului că răspunsul primit nu acoperă temele din solicitarea trimisă pe 30 august. "O să transmit mai departe, eu sunt doar un executant", a fost răspunsul acestuia.
Între timp, am formulat solicitări asemănătoare către toate curţile de apel din ţară, primind deja răspuns de la majoritatea acestor instituţii. Mi s-au furnizat numerele şi conţinutul hotărârilor Colegiilor de Conducere în aplicarea noilor prevederi ale Legii 304/2004.
Miercuri, 12 septembrie, am decis să formulez o nouă solicitare către ÎCCJ:
"Revenind, în completarea solicitării din data de 30 august 2018, la care mi-aţi răspuns în data de 11 septembrie 2018, vă rog să-mi comunicaţi, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, următoarele informaţii:
1. Numărul şi data hotărârilor Colegiului de Conducere a ÎCCJ prin care s-au pus în aplicare noile prevederi ale Legii 304/2004, modificată prin Legea nr. 207/2018, intrată în vigoare pe 20 iulie 2018.
2. Conţinutul hotărârilor menţionate la punctul anterior."
În seara zilei de miercuri, informaţia despre presupusul refuz al ÎCCJ de a aplica noua Lege 304/2004 au fost făcute publice în premieră, pe Facebook, de jurnalista Sorina Matei: "După cum vedeți, funcționarea ÎCCJ este pe legea 304. Adică pe noua lege 207/2018 în vigoare din 23 iulie 2018 pe care madam Tarcea, ca președinte al ÎCCJ şi șef al structurii de securitate (nu se ştie cum a ajuns legal șef de stuctură de securitate) nu vrea să o pună în vigoare. În noua lege sunt mai multe modificări ce privesc ÎCCJ. De la principiul egalității de arme până la completele de judecată. Chiar pe site-ul instituției, Curtea Supremă spune/ scrie că funcționează pe legea 304, când Curtea Supremă nu mai funcționează pe 304 ci pe legea 207/2018 pe care nu vrea să o aplice și o ignoră, în mod ilegal, de 2 luni."
Joi, 13 septembrie, l-am sunat pe purtătorul de cuvânt al ÎCCJ pentru a mă asigura că solicitarea mea a fost înregistrată. Deranjat de faptul că sun "în fiecare zi", persoana de la Biroul de Presă (care a precizat că nu este purtătorul de cuvânt), mi-a comunicat că hotărârile Colegiului de Conducere se fac publice dacă se apreciază că sunt de interes public, iar acest proces nu poate fi grăbit.
Dincolo de posibila încălcare a legii prin refuzul de a implementa Legea 207/2018, la mijloc este, aşadar, şi o abatare disciplinară. Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotararea Plenului CSM 1375 din 17 decembrie 2015, prevede la art. 19, alineatul (3): "Extrase din hotărârile colegiului de conducere, adoptate în exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), d), e), h) şi j), se publică pe pagina de internet a instanţei."
Art. 19 alin (1) prevede: "b) [Colegiul de Conducere] stabileşte componenţa secţiilor, în funcţie de volumul de activitate şi complexitatea cauzelor, ţinând seama şi de specializarea judecătorilor;
d) aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea completelor de judecată, altele decât cele prevăzute la lit. c);
e) dispune repartizarea judecătorilor de la o secţie la alta a instanţei, în cazurile în care schimbarea specializării este justificată de existenţa unui dezechilibru vădit şi de durată între secţii, sub aspectul volumului de activitate;
h) stabileşte, la începutul anului, compunerea completelor de judecată şi, acolo unde este cazul, asistenţii judiciari ce fac parte din aceste complete, urmărind asigurarea continuităţii acestora;
j) aprobă, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecată şi a asistenţilor judiciari, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta."
Dacă informaţiile vehiculate în spațiul public sunt adevărate sau nu, nu avem cum să știm în acest moment. Este o certitudine însă că majoritatea instanțelor (cele de la care am primit răspuns, cel puțin) s-au conformat rigorilor legii. ÎCCJ refuză să clarifice situaţia, deşi noua lege obligă la schimbarea componenţei completelor de cinci judecători. Iar consecinţele formării ilegale a unor complete sunt grave.
Articolul 281 din Codul de Procedură Penală se referă la "Nulităţile absolute". "(1) Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind: a) compunerea completului de judecată."
