Premium
Interviu cu Dan Bănacu, directorul general al HS Timber Productions România.
“HS Timber exportă produse în peste 70 de țări, Statele Unite și Japonia reprezintă jumătate din ceea ce produce compania în acest moment”
“Exploatarea lemnului din pădure nu este nici ilegală, nici imorală, nici nu va distruge planeta. Cu condiția să fie făcută de profesioniști, cu respectarea legilor fiecărei țări, având grijă ca lemnul care crește natural să depășească volumele exploatate și luând măsuri pentru regenerarea reală a pădurilor (plantări, amenajări de suprafețe silvice, etc.) ”
“Probabil vom vedea prețuri record în acest an la lemnul din România”
“Anul trecut, tot apăreau fotografii cu trenuri cu lemne. Pot să vă spun că trenurile acelea cu bușteni nu plecau din România, ci veneau către România”
Din 2002, când Holzindustrie Schweighofer a intrat pe piața românească, a investit circa 900 de milioane de euro în fabrici de cherestea și alte unități de producție echipate cu tehnologie de ultimă generație. La începutul lunii decembrie 2019, Grupul Holzindustrie Schweighofer a fost redenumit HS Timber Group. Ulterior, cele patru unități de producție din România, de la Sebeș, Rădăuți, Siret și Reci, precum și biroul central din București au fost redenumite HS Timber Productions. Fabrica de panel din Comănești funcționează acum sub numele HS Baco Panels, potrivit financialintelligence.ro.
Reporter: Cum a evoluat activitatea HS Timber anul trecut, în condițiile apariției pandemiei Covid -19?
Dan Bănacu: În această perioadă, ne-a preocupat sănătatea angajaților noștri și pentru acest lucru am făcut tot ce se putea. Am încercat să creăm posibilitatea distanțării sociale, am dezinfectat cât de mult am putut spațiile de muncă, am plătit transport separat pentru oameni, ca să limităm numărul celor care merg în comun.
Toate aceste măsuri ne-au permis să lucrăm și am putut să ne continuăm activitatea și în pandemie. Cert este că am continuat să lucrăm în 2020, să creștem volumul de activitate și să continuăm același nivel ridicat și în 2021.
Comparativ cu alți furnizori europeni care și-au oprit activitatea, noi am fost una dintre puținele companii care au funcționat în 2020, iar produsele noastre au fost căutate din ce în ce mai mult pe piețele mondiale. Lemnul a devenit din ce în ce mai greu de găsit în formă prelucrată, dar noi am fost acolo când a crescut cererea, ceea ce ne-a asigurat un mers foarte bun.
Pandemia a generat niște modificări fantastice pe câteva piețe de mare anvergură, una dintre ele fiind piața Statelor Unite. Acolo, prețurile au crescut de circa patru ori în anumite zone pentru anumite produse din lemn, ceea ce este extraordinar de mult – mă refer la panouri pentru mobila din lemn, la materiale din lemn utilizate pentru construcția caselor, amenajări interioare.
Unul din motivele acestei creșteri a fost și munca la domiciliu, faptul că oamenii au stat mai mult acasă și au început să își renoveze casele.
Ca activitate economică, 2020 a fost un an bun pentru noi. Această situație a dovedit cât este de importantă tehnologia, dar și oamenii, pentru a face față unei provocări precum COVID.
Reporter: Știu că HS Timber Group a anunțat că prelucrează doar 6% din volumul total de lemn recoltat din România. S-a majorat acest procent anul trecut?
Dan Bănacu: În timpul pandemiei au fost extrem de multe zvonuri foarte ciudate, lansate printr-o campanie de dezinformare.
Pădurile României nu dispar, ci au crescut. Cifrele dovedesc acest lucru.
Contrar percepției publice, pădurile României sunt în creștere. În ultimii 25 de ani, suprafața pădurilor a crescut cu 4.900 km² – o suprafață mai mare decât toate parcurile naționale (3.200 km²) din România. Această creștere nu este surprinzătoare, deoarece în România se recoltează numai între o treime și jumătate din creșterea naturală anuală. Drept rezultat, stocul forestier crește în fiecare an.
Anul trecut tot apăreau fotografii cu trenuri cu lemne. Pot să vă spun că trenurile acelea cu bușteni nu plecau din România, ci veneau, majoritatea, la noi. Exporturile de bușteni au fost interzise în România, deci nu pleacă lemn brut, neprelucrat de aici.
HS Timber prelucrează doar 6% din volumul total de lemn recoltat din România, vorbim de 1,2 – 1,4 milioane de metri cubi, pe care îi cumpărăm din România.
Dar dublăm această cantitate cu lemn provenit din import – încă 1,4 milioane de metri cubi, având volume semnificative din Cehia, Polonia, Germania, Slovacia, Austria. Mai importăm și din Belarus, Rusia sau Ucraina, în funcție de contextul de piață.
Reporter: Ce ne puteți spune despre valoarea adăugată pe care o aduce HS Timber în România?
Dan Bănacu: Avem o cifră de afaceri pe tot grupul de aproximativ 564 de milioane de euro, din care valoarea adăugată este de aproximativ 280 de milioane de euro, bani care, pe lângă materia primă, îi cheltuim în România. Numai cheltuielile de personal sunt de 41 de milioane de euro pe an.
Este doar un mit că noi exportăm materie brută și că nu aducem niciun fel de valoare adăugată României. Este un lucru fals despre care cineva trebuie să vorbească.
Comparativ cu alți exportatori de lemn, am observat că noi aducem o valoare adăugată mai mare cu aproape 30%. Practic, avem cea mai mare valoare adăugată acestui lemn față de restul fabricilor concurente din România.
Să vă explic.
Potrivit statisticilor INS din primele două luni ale anului, declarate pe Intrastat, exporturile de lemn din România însumează un total de 214.489 de metri cubi, din care HS Timber are 139.904 de metri cubi.
Prețul cu care a fost facturat acest lemn din România este de 48 de milioane de euro, dintre care 35 de milioane de euro au fost facturate de către HS.
Dacă raportăm valoarea încasată – cele 35 de milioane – la volumul de 139.904 de metri cubi, observăm că, în medie, produsele exportate de noi au un preț de 251 de euro pe metru cub.
Dacă împărțim diferența – mă refer la volumul de lemn exportat de România minus volumul exportat de HS, la diferența de bani obținută, vedem că restul exporturilor de lemn din România înseamnă 178 de euro pe metru cub. Astfel, este o diferență de circa 70 de euro pe metru cub, aproape 30% – valoarea adăugată pe care noi o dăm în plus lemnului prelucrat în România.
Acești bani provin din calitatea produselor noastre, din faptul că sortăm mai bine, că oferim multe produse cu valoare adăugată.
Ne-a întrebat cineva de ce nu facem mobilă, pentru că atunci am avea probabil și mai multă valoare adăugată. Răspunsul este că nimeni nu poate să facă mobilă doar din lemnul de brad. Mobila se face din toate celelalte materiale.
Pe de altă parte, cea mai mare valoare adăugată am avea-o dacă am produce viori, instrumente muzicale. Dar vă dați seama câte instrumente ar trebui să producem? Probabil undeva la 70 de milioane de viori pe an, adică am transforma toată populația pământului în muzicieni. Ar fi plăcut, dar nu se poate.
Cheresteaua de rășinoase se folosește în mod special pentru construcții, pentru elemente de construcții, pentru decorațiuni interioare, dar și pentru mobilier într-o foarte mică măsură.
Reporter: Ce ne puteți spune despre activitatea de export HS Timber?
Dan Bănacu: HS Timber exportă produse în peste 70 de țări, Statele Unite și Japonia reprezentând circa jumătate din ceea ce producem în acest moment. Sunt volume semnificative pe care le livrăm constant. De asemenea, acoperim și zona țărilor mediteraneene, avem și exporturi în Orientul Extrem.
Pot să vă spun că HS Timber Group joacă un rol semnificativ în dezvoltarea sistemului național de transport. În 2020, compania și-a păstrat poziția de-al doilea mare exportator din Portul Constanța, cu o cotă de piață de 20%: a manipulat aproape 30.000 de vagoane de tren și a utilizat 11.000 de curse de camioane.
HS Timber Group este în prezent printre primele 15 companii în ceea ce privește volumul transportat pe cale ferată.
M-ați întrebat de trenurile cu lemn care vin și pleacă din România.
Este păcat să nu recunoaștem ce înseamnă, de fapt, acest lucru. În momentul în care prelucrezi în țara ta lemn care provine din alte țări, în primul rând este un bun care circulă. Pentru fiecare metru cub de lemn pe care îl cumpărăm din străinătate, pe lângă prețul pe care îl plătim pentru bușteanul respectiv, noi mai aducem încă 170-190% față de valoarea lui în România. Dacă plătim 80 de euro, mai creăm în România încă 170 de euro valoarea adăugată.
Când spun valoare adăugată înseamnă, pornind de la materia primă din import, câți bani obțin din produsul finit, după ce îmi recuperez valoarea pe material.
Noi producem produse cu valoare adăugată mare, supuse unor standarde internaționale, mă refer nu doar la cherestea de anumite calități, ci și la grinzi lamelare, la elemente de construcții care sunt mult mai scumpe, pentru că înglobează în ele lemn, dar și multă tehnologie, muncă, adezivi, etc.
Toate acestea se transformă în valoare adăugată în final.
În plus, folosim furnizori atât din România, cât şi din străinătate. Ne dorim să avem cât mai mulți colaboratori din România, pentru că cele mai simple și directe relații comerciale poți să le ai cu cineva din țara ta.
Reporter: Cum este împărțită această valoare adăugată?
Dan Bănacu: După calculele noastre, avem câteva cifre care sunt foarte interesante: aproximativ 15% din valoarea adăugată brută reprezintă cheltuielile de personal, iar pe transportul din România plătim aproape 20%. Vorbim de transportatori localizați în România. Toți banii pe care îi dăm pe camioane, trenuri, infrastructură se duc, de fapt, direct în economia românească.
22% din valoarea adăugată pe care o creăm este întoarsă în România pe diverse alte materiale – ambalaje, consumabile, uleiuri, piese, adezivi, tot ce ține de producție. 4% din valoarea adăugată se duce în taxe și impozite directe ale companiei, la care se adaugă și impozitele locale etc. Toate aceste cifre nu fac decât să arate că funcționăm eficient și că întoarcem înapoi către statul român o foarte mare parte din veniturile pe care le avem în acest moment în România.
Este un indicator de eficiență, iar această eficiență înseamnă că putem să lucrăm, că putem să plătim toate taxele, că putem să contribuim la bunăstarea celorlalți.
În timpul blocajelor de anul trecut am fost probabil unul din puținii cumpărători de materie primă care a menținut achizițiile ținând în viață restul sectorului forestier. Toți furnizorii aveau nevoie de un cumpărător pentru lemn ca să poată plăti salariile muncitorilor, creditele pentru utilaje, lemnul către proprietarii de păduri – un lanț întreg.
Nu se poate să oprești complet o ramură industrială. Noi am putut să continuăm această activitate și să fim alături de oamenii care aveau nevoie de salarii.
Reporter: Câți salariați aveți în prezent?
Dan Bănacu: Avem peste 3.000 de salariați în toate firmele grupului. Respectăm contractele colective de muncă practicate în industrie. Mai mult, salariile angajaților noștri sunt în media industriei. În plus, investițiile noastre au oferit în mod indirect peste 4.000 de locuri de muncă în industriile conexe.
Suntem prezenți în zone defavorizate, mă refer la zona Siret, Comănești, Covasna, Reci. Sunt zone unde nu se întâmplă niciodată nimic. Noi am atras acolo forța de muncă. Iar comunitatea locală nu a putut decât să se bucure de prezența unei asemenea investiții.
Industria lemnului este una din industriile care pot să funcționeze în zonele defavorizate, sărace, și care poate să contribuie la dezvoltarea locală.
Reporter: Ați încercat să atrageți personal tânăr în cadrul grupului HS Timber?
Dan Bănacu: Din 2002, am susținut dezvoltarea profesională a peste 4.000 de persoane în unitățile noastre din România.
Cu mulți ani în urmă am început să oferim burse studenților de la Facultățile de Silvicultură de la Brașov, Suceava, Cluj. Nu ne-am limitat la acest lucru. Timp de trei ani de zile am sponsorizat o clasă de 30 de elevi, mecanici și electricieni, la un colegiu tehnic de la Moinești.
Încercăm în acest moment să găsim și alți parteneri ca să finanțăm în continuare cursuri profesionale, școli profesionale, să participăm la toate aceste forme de învățământ dual. Nu am exclus să aducem și muncitori din străinătate, trebuie să testăm toate posibilitățile pe care piața forței de muncă ni le oferă.
Este clar că este o problemă să găsești oameni calificați și care să dorească să lucreze, mai ales într-o industrie ca a noastră, care nu e deloc ușoară.
Reporter: Cum se pregătește HS Timber Group în condițiile tranziției verzi?
Dan Bănacu: Nu mă sperie varianta verde a viitorului. Toți ne dorim să trăim într-o planetă sănătoasă, să respirăm aer curat, să fim înconjurați de materiale și de alimente bio. Dar toate aceste lucruri firești nu exclud existența industriei.
Nu se pune problema ca, din toate lucrurile pe care le folosim pentru construcția caselor, drumurilor, mobilierului, să eliminăm unul dintre cele mai importante materiale regenerabile – lemnul.
Dacă vorbim de emisii de carbon, în momentul în care nu mai exploatezi lemn, înseamnă că tot carbonul este reținut de pădure.
În momentul când o parte din pădure este gestionată sustenabil, este exploatată, lemnul acela este transformat în mobilă, construcții, case, etc. și va rămâne pe pământ. Iar în locul lui vor crește alți copaci ce vor absorbi carbonul din atmosferă, pe care tot noi îl trimitem în atmosferă prin arderea unor hidrocarburi sau a combustibililor fosili. Pădurile care îmbătrânesc asimilează mai puțin carbon decât o pădure tânără.
Toate aceste lucruri trebuie explicate oamenilor. Nu se pune problema să lași arborii să moară în pădure, pentru că ar fi un lucru criminal.
Trebuie să avem grijă de pădure. Și această grijă înseamnă inclusiv a lăsa locul unei păduri tinere să crească, să se dezvolte și să producă.
Industrializarea lemnului nu poate fi făcută la vârste înaintate ale copacilor. Există un alt mit – pădurile virgine cu arbori seculari sunt transformate în mobilă. Niciodată un arbore de 150 de ani nu poate fi transformat în mobilă, cel mult doar în lemn de foc. Dacă arborele este bătrân, bușteanul este foarte gros, de regulă este găunos exact la mijloc și nu pot să scoți din el o bucată de lemn drept. În plus, lemnul nu este de calitate, dacă e bătrân.
Este greșit să spui că distrugi păduri seculare ca să faci mobilă, este doar o pistă falsă.
Exploatarea lemnului din pădure nu este nici ilegală, nici imorală, nici nu va distruge planeta, atâta timp cât este făcută de specialiști și atâta timp cât se are în vedere plantarea a mai multor copaci decât sunt tăiaţi.
Reporter: Organizația Forest Stewardship Council (FSC) a anunțat, în trecut, că retrage definitiv certificarea pentru lemnul procesat de compania Schweighofer. Ce relație aveți acum cu FSC?
Dan Bănacu: Este foarte importantă pentru noi încrederea clienților finali. Avem nevoie ca oamenii să înțeleagă că produsele din lemn pe care ei le cumpără provin dintr-un lemn exploatat sustenabil, legal.
În acest moment facem eforturi și dialogăm cu toate organismele de certificare, inclusiv cu FSC. Sper să vedem evoluții pozitive în perioada următoare.
Între martie 2015 și mai 2020, fabricile de cherestea și fabricile de panouri ale HS Timber Group din România au fost supuse la 20 de controale privind respectarea EUTR (regulamentul european privind comerțul cu lemn). Toate au confirmat faptul că sistemul Due Diligence al HS Timber Group respectă standardele stabilite de EUTR.
Reporter: Ce ne puteți spune despre sistemul de trasabilitate a lemnului? Care este opinia Dvs. despre SUMAL 2.0?
Dan Bănacu: Orice fel de sistem care asigură atât autoritățile, cât și consumatorul final că lemnul provine dintr-o exploatare legală și din păduri gestionate corect nu este decât un ajutor.
SUMAL este un instrument informatic, care întărește o lege care vorbește despre tratamentul materialului lemnos – cum se face evidența, care este circulația materialului lemnos, etc.
SUMAL nu face decât să pună în practică toate prevederile aceste legi, într-un sistem informatic. Acest lucru ar trebui să ducă la o urmărire mai corectă a zonelor împădurite, ar trebui să știm mai bine cât este pădure, cât și de unde s-a transportat, către cine, etc.
Noi trebuie doar să ne adaptăm cerințelor de astăzi și să încercăm să ajutăm la dezvoltarea sistemului și la îmbunătățirea lui în sensul de a-l face mai performant.
Sunt niște dificultăți în acest moment, există niște neînțelegeri pe care încercăm să le rezolvăm și cu ministerul de resort și cu autoritățile implicate.
HS Timber are Timflow, sistemul de monitorizare a trasabilității lemnului, dezvoltat de noi, care împlinește deja patru ani de funcționare. Cred că funcționalitatea Timflow se reflectă astăzi în SUMAL 2. Noi am fost pionieri în domeniu, am arătat cum se poate face și ne-am bucurat să vedem că unele lucruri au fost preluate în legislație acum. Am fi vrut să participăm chiar mai mult și în continuare ne exprimăm disponibilitatea de a ajuta cu experiența noastră la dezvoltarea sistemului.
Reporter: Ce ne puteți spune de legislația din domeniu?
Dan Bănacu: În România există o oarecare supra-reglementare și, din păcate, sunt mai multe legi care se contrazic.
Această supra-reglementare vine și din faptul că o serie de informații au fost diseminate eronat sau chiar cu rea-intenție în spațiul public, informații care au generat reacții. Iar aceste reacții au complicat destul de mult legislația silvică.
Cred că există spațiu pentru simplificarea acestei legislații nu în sensul permisivității, ci în sensul clarificării ei, pentru generarea de mai puține confuzii.
