Premium
Băile de mulțime și jocurile triumfal-populiste pe valul mișcărilor de stradă, al tragediilor cu răpiri sau inundații, frecatul și ciupitul poporului de cur la înghesuială, băgatul limbii pe gâtul nației și urlat iubirea în damf de alcool nu-s de Iohannis. Astea-s metode politice de tip Băsescu, pe care fostul președinte le-a executat cu mare succes și talent. Nu pentru populism și talent la dat din buric pe manele cu poporul și mozoleală prin piețe a fost votat Iohannis. Un Iohannis transformat în iubitul lasciv, bălos și cu tatuaj cu ancoră al nației e ultimul lucru de care are nevoie România. Dacă prezența în piață s-a vrut o mișcare de PR, a fost o mare eroare. A doua, după decizia de a invita la consultări adunătura de atârnători ai tuturor puterilor, de la Năstase la Băsescu, numită pompos societatea civilă, o altă mișcare de populism deșănțat.
Iohannis nu e Băsescu, nu s-a născut și nu trăiește din oportunism, tunuri de populism și spectacole de PR. El nu va câștiga niciodată din operațiuni populiste, de PR. Dacă poate câștiga din ceva, poate câștiga doar din bun simț și reținere, strict din deciziile politice și din felul său de a fi. Joaca la oportunismul politic nu-l prinde. Și nici nu e de dorit.
Dacă Iohannis nu câștigă din această mișcare e la fel de adevărat că nici nu pierde. Faptul că Iohannis e huiduit acum în piață îi delegitimează pe cei din piață, nu pe Iohannis. Protestele se delegitimează, nu Iohannis. Dacă era președinte de trei-patru ani, dacă el i-ar fi pus pe Ponta prim ministru și pe ceilalți miniștri, dacă i-ar fi numit pe Oprea, Bănicioiu sau Arafat, dacă i se putea reproșa ceva în toată tragedia asta, atunci da, avea de pierdut în urma huiduielilor. Așa, sunt delegitimate grupurile din piață și protestele de acum încolo.
