Iohannis vrea mai multă coerență și viziune în funcționarea mecanismelor europene

Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, 21 ianuarie, la reuniunea anuală cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, că aşteaptă mai mult de la funcţionarea mecanismelor europene, el precizând că este nevoie de mai multă coerenţă şi mai multă viziune.

„Ca Președinte, trebuie să spun, totuși, cu sinceritate că aștept mai mult de la funcționarea mecanismelor europene. Îmi doresc de la Uniunea Europeană mai multă coerență, mai multă viziune și mai multă strategie. Proiectul european nu este un simplu slogan, iar Uniunea Europeană nu este un set de mecanisme birocratice. Europa unită este expresia unei viziuni despre o lume mai prosperă, mai unită și mai aproape de cetățenii săi. Îmi doresc un management mai eficient la nivelul instituțiilor europene, o mai mare coerență, o mai bună planificare și mai multă rigoare în ceea ce privește agenda europeană”, a afirmat șeful statului.

Președintele a subliniat că țara noastră își menține obiectivul de a intra în spațiul Schengen, deși acesta este pus în prezent sub semnul întrebării.

„În același context, astăzi spațiul Schengen este pus sub semnul îndoielii. România acţionează deja ca un stat responsabil al spaţiului Schengen și ia parte la construcţia politicii europene de protejare și consolidare a frontierelor Uniunii. Dincolo de circumstanțele prezente, România își menține obiectivul aderării la acest spațiu”, a afirmat Klaus Iohannis.

Șeful statului a ținut să facă precizări referitoare la poziția României cu privire la problema refugiaților, menționând că „nu este bazată pe un refuz al ideii de a primi imigranți în România, ci pune sub semnul întrebării procedura”.

„Reafirm faptul că România este solidară cu celelalte state europene și va continua să se implice în rezolvarea crizei refugiaților. Consider totodată că două chestiuni sunt fundamentale în acest sens: acționarea asupra cauzelor care au condus la acest fenomen și un proces de securizare a frontierelor europene, la care România continuă să contribuie semnificativ”, le-a spus Iohannis ambasadorilor.

Klaus Iohannis a vorbit și despre Republica Moldova, afirmând că România este decisă să rămână un susţinător ferm al aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova și să sprijine reformele necesare acestui obiectiv.

„Susţinerea activă a parcursului european al Republicii Moldova depinde însă de voinţa politică a autorităților de la Chişinău pentru asumarea principiilor ce definesc statul de drept, precum şi a reformelor ce trebuie să însoțească aplicarea Acordurilor cu Uniunea Europeană. Pe de altă parte, consider că este absolut necesar ca angajamentele asumate de partenerii europeni faţă de Republica Moldova să fie menţinute şi extinse odată cu obținerea de progrese în consolidarea statului de drept”, a punctat președintele.

El a subliniat că Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană „au fost, sunt și vor rămâne pilonii fundamentali pe care se construiește politica externă a României”.

„Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne un pilon esenţial al politicii externe a României. Putem vorbi astăzi de un parteneriat întărit în domeniul securităţii. În virtutea lui, România beneficiază de sprijin politic şi militar consistent din partea Statelor Unite, concretizat prin activarea bazelor de la Deveselu şi Kogălniceanu și prin exerciţiile comune frecvente. Am început, de asemenea, să dezvoltăm dimensiunea economică şi investiţională a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, să conturăm o agendă solidă în domeniul securității energetice, precum şi o serie de obiective ambițioase în materie de cercetare, inovare și educație. Extinderea acestora este posibilă pe fondul unui mediu investițional predictibil și al unei funcționări corecte și transparente a instituțiilor statului. În ceea ce privește profilul său în cadrul NATO, România este astăzi un membru predictibil și apreciat. Susținem întărirea rolului Alianţei în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii speciale atât provocărilor din flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor din flancul sudic al NATO. Situaţia îngrijorătoare și marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri de consolidare a securităţii, atât prin mijloace interne, cât şi prin cele de care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel cu SUA şi în cadrul NATO”, a mai declarat președintele.