Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a afirmat că atacul cu drone din Polonia a fost o provocare, o testare, iar răspunsul aliaţilor şi al polonezilor a fost unul ferm. Moşteanu a adăugat că în fiecare săptămână sunt semnalate drone în nordul Dobrogei, în apropiere de graniţă şi dacă acestea ar intra în spaţiul aerian al României, atunci ar fi doborâte.
Ionuţ Moşteanu a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, dacă preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a vrut să testeze reacţia NATO prin atacul cu drone în Polonia.
”Cred că cuvântul corect este ”a testat reacţia NATO” sau sintagma corectă este ”testat reacţia NATO”, nu ”atacat Polonia”. Evident că n-a fost o întâmplare, n-a fost un caz accidental, vorbim de mai multe drone, n-a fost una singură. Una singură poate să fie defectă sau poate să fie bruiată de anumite sisteme. S-a mai întâmplat. Nu a fost cazul, au fost mai multe. A fost o provocare, o testare. Răspunsul Poloniei, răspunsul aliaţilor este unul ferm. România este în contact permanent cu aliaţii NATO. Vorbim de invocarea articolului 4 care cere consultări între statele aliate pentru a decide împreună cum vor acţiona în continuare”, a declarat ministrul Apărării, potrivit news.ro.
El a precizat că după această provocare din Polonia trebuie să crească suportul statelor de pe flancul estic.
”Ceea ce este important după această provocare este să înţelegem că va trebui ca împreună cu aliaţii să crească suportul statelor de pe flancul estic. Aici vorbim de Polonia, vorbim însă şi de România şi e nevoie de o prezenţă militar aliată sporită, e nevoie de sporirea misiunilor de poliţie aeriană avansată. Noi avem acum pe teritoriul României cinci avioane ale Germaniei. Sunt două dintre ele în permanentă alertă”, a transmis Ionuţ Moşteanu.
Ministrul Apărării a adăugat că în fiecare săptămână sunt cazuri de drone în nordul Dobrogei, în apropiere de graniţă.
”Există în fiecare săptămână şi noi acum comunicăm la Ministerul Apărării, în fiecare săptămână există cazuri în care sunt drone în nordul Dobrogei, la graniţă, foarte aproape de graniţă şi azi noapte avioanele din poliţia aeriană s-au ridicat pentru a veghea la siguranţa cetăţenilor. Dacă vreo dronă ar fi intrat în spaţiul aerian românesc, ar fi fost doborâtă. La fel şi antiaeriana aflată la sol în zonele cu concentrare de populaţie de pe braţul Chilia din nordul Dobrogei este gata oricând să reacţioneze dacă dronele intră în spaţiul aerian, aşa cum au făcut-o şi polonezii ne vom proteja ţara, siguranţa fiecărui cetăţean”, a explicat Ionuţ Moşteanu.
Întrebat cine va da ordinul de doborâre a unor eventuale drone care ar intra în spaţiul aerian al României, el sau preşedintele Nicuşor Dan, ministrul Apărării a răspuns: ”După ce legea a trecut în Parlament, există o ierarhizare a comenzii şi pentru anumite cazuri trebuie să aprob eu ca ministru angajarea şi dacă e nevoie, o voi face. Au mai fost cazuri în cele două luni în care, văzând anumite aeronave care au intrat în zona controlată românească, s-au cerut aceste aprobări, am dat aceste aprobări de fiecare dată. Suntem în legătură cu centrul de comandă NATO şi toate aceste lucruri le facem împreună cu aliaţii noştri”.
Ministrul Apărării: Americanii sunt cei mai solizi parteneri NATO, au cea mai mare prezenţă străină în România
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat că americanii sunt cei mai solizi parteneri NATO şi au cea mai mare prezenţă străină în ţara noastră. El subliniază că nu există NATO fără participarea americană, dar că în perioada următoare vom vedea dacă SUA îşi vor schimba postura pentru a se concentra mai mult pe zona Indo-Pacific.
Ministrul Apărării a fost întrebat dacă SUA mai sunt interesate de flancul estic al NATO.
”Sunt interesate. Americanii sunt cei mai solizi parteneri NATO, sunt principalii parteneri strategici ai României, au cea mai mare prezenţă străină în România. Avem aici nişte dispozitive şi nişte efective americane semnificative, sunt pe tot flancul estic. Nu există NATO fără participarea americană. Asta este foarte clar. Vom vedea în ce măsură în perioada care urmează îşi vor schimba postura, cum se spune în armată, şi efectivele de pe flancul estic..., pentru că se concentrează şi pe Indo-Pacific. Există această informaţie. Aşteptăm decizia şi strategia de apărare National Defense Strategy-ul din partea Americii. Probabil luna aceasta, în septembrie, o vom vedea”, a transmis ministrul Apărării.
El a precizat că Europa s-a trezit şi a înţeles că trebuie să acţioneze mai rapid în solidaritate mai mare.
”Nu există motive de a se retrage de pe flancul estic Vedem cu fiecare săptămână noi şi noi provocări. E foarte important că Europa s-a trezit într-un final şi a înţeles că trebuie să acţioneze mai rapid în solidaritate mai mare, să stăm strâns uniţi. Există în fiecare săptămână contacte şi întruniri la nivel de şef de stat, la nivel de miniştrii de externe, la nivel de miniştrii apărării, la nivel de şefi ai armatelor, fie că vorbim de Coaliţia de Voinţă sau de alte formate şi de grupul de ajutor pentru Ucraina şi ăsta este un lucru bun. Suntem permanent în legătură unii cu alţii şi am înţeles că viitorul nostru este comun şi iată vedem”, a explicat Ionuţ Moşteanu.
El a adăugat că prin programul SAFE statele europene se vor înzestra mai bine din punct de vedere militar.
”Faptul că Comisia a pus pe masa statelor europene posibilitatea aceasta, instrumentul de finanţare SAFE, prin care statele europene vor deveni mai puternice se vor înzestra mai bine din punct de vedere al echipamentelor, vor fi mai bine pregătiţi, mai rezilienţi, vor investi în capacităţile de mobilitate militară şi noi am primit aceşti bani care vor fi împărţiţi între achiziţie de echipamente şi investiţii în infrastructură, în proiecte mari”, a mai afirmat ministrul Apărării.
El a fost întrebat cum va cheltui România banii din SAFE.
”Lista finală va fi decisă în noiembrie împreună cu Comisia. Săptămâna viitoare încep discuţii tehnice cu Comisia. Ministerul Apărării are o listă de proiecte. Proiectele mari vin cu localizarea producţiei şi cu transfer de tehnologie. Un anumit grad de localizare, un anumit grad de transfer de tehnologie în funcţie de negocierile care vor urma. Exact asta este ideea Comisiei, ca aceşti bani să ducă la creşterea bazei industriale de apărare a europenilor. Şi asta se va întâmpla în fiecare ţară. Bineînţeles, unele ţări sunt mai avansate, altele un pic mai în spate, cum suntem şi noi. Lipsa de investiţi în industria de apărare 35 de ani, se simte”, a declarat Moşteanu.
Ministrul Apărării a subliniat că România este destul de departe de alte ţări europene din punct de vedere militar.
”Suntem destul de departe de alte ţări europene, chiar şi de Polonia, care a înţeles de mult că trebuie să-şi întărească armata, a avut grijă şi a cheltuit cu grijă banii, indiferent că au avut şi ei tot felul de alegeri, tot felul de meciuri politice şi asta este democraţia, însă au arătat respect faţă de banul public, au avut ani de zile o atenţie extraordinar de mare pe fondurile europene şi asta le-a întărit economia. Nu poţi avea o industrie de apărare puternică, nu poţi avea o armată puternică fără o economie puternică. Ei au înţeles mai bine decât noi asta. Important este să ne mişcăm şi noi mai repede şi asta este mandatul acestui guvern”, a afirmat ministrul Ionuţ Moşteanu.
Ionuţ Moşteanu a fost întrebat dacă Federaţia Rusă ar putea ataca un stat membru NATO
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat că nu este niciun semnal că Federaţia Rusă ar putea ataca un stat membru NATO şi a adăugat că nu crede că acest lucru se va întâmpla. El a reamintit că atunci când ataci un stat NATO se activează articolul 5 al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice şi toate ţările NATO vor intra în război cu Rusia.
Ionuţ Moşteanu a fost întrebat, dacă are o analiză conform căreia Federaţia Rusă ar putea să atace un stat membru NATO.
”Nu este niciun semnal. Există şi în spaţiul public îngrijorări, însă nu este nimic clar că asta se va întâmpla. Eu personal cred că Rusia nu va ataca un stat NATO pentru că avem articolul 5 al NATO, această umbrelă de protecţie extraordinar de bună pentru fiecare dintre noi. Când ataci un stat NATO, toate statele NATO vor intra practic alături de statul respectiv în război cu Rusia şi Rusia nu poate să ducă în război cu NATO”, a declarat Ionuţ Moşteanu.
El consideră că Federaţia Rusă nu ar putea deschide un nou front, de această dată cu NATO.
”Uitaţi-vă la linia frontului din Ucraina şi acolo nu există implicare directă a statelor NATO şi a europenilor, în Ucraina există un suport şi un ajutor masiv pentru ucraineni şi Rusia a cucerit 0,11% din teritoriu, dacă nu mă înşel, din aprilie până acum. Deci reuşeşte să mişte linia frontului foarte puţin, deşi investeşte masiv în capacitatea militară şi face mobilizări masive. Imaginaţi-vă că ar mai deschide încă un front cu toţi aliaţii NATO. NATO este cea mai mare putere militară de departe şi nu văd pe nimeni în momentul ăsta să se ia la trântă cu NATO”, a afirmat ministrul Apărării.
Comentează