Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o dezvăluire din culisele cinematografiei românești care vizează una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii române.
Adevărul:
Zilele trecute s-au împlinit o sută de ani de la naşterea lui Mihnea Gheorghiu (1919 - 2011), una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii române.
(...) Cariera sa literară şi cinematografică a fost încununată cu o serie de premii, între care: Premiul „I. L. Caragiale“ al Academiei Române, premii ale Uniunii Scriitorilor şi Uniunii Cineaştilor, premiile speciale ale festivalurilor internaţionale de film de la Barcelona, Buenos Aires, Mar del Plata.
A fost decorat cu „Meritul Cultural“, clasa I, Ordinul „Apărarea Patriei“, Ordinul Naţional „Pentru Merit“ şi Ordinul de Merit cu Stea de Comandor (Germania). A fost ofiţer al Ordinului Literelor şi Artelor conferit de Republica Franceză, Comandor al Ordinului Republicii Italiene, Comandor al Ordinului Regal „Orania şi Nassau“ (Olanda) şi a primit titlul de „Cetăţean de Onoare“ al oraşului New Orleans.
Paradoxal, deşi a ocupat în permanenţă funcţii importante, începând chiar cu toamna anului 1944, când a devenit redactor-şef al ziarului „Scânteia Tineretului“, Mihnea Gheorghiu a fost în acelaşi timp obiectivul „Graur“ al Securităţii Statului, care i-a monitorizat în permanenţă toate mişcările. De altfel, dosarul său de urmărire aflat astăzi în custodia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii numără nu mai puţin de 19 volume.
Ce i se reproşa? În special presupusa apartenenţă la un grup de spionaj britanic condus de către profesorul Alexander Eck în perioada războiului, dar şi faptul că ar fi continuat această activitate şi ulterior, prin intermediul numeroaselor sale contacte cu diverşi cetăţeni străini. Totodată, conform referatelor şi notelor informative aflate în dosar, „în cercul său de relaţii, Mihnea Gheorghiu este caracterizat că nu a fost şi nu este socialist, nicidecum comunist. De asemenea, este considerat ca având puternice prejudecăţi de clasă. Nimeni nu pătrunde în cercul său intim dacă nu provine dintr-o familie de moşieri sau mari industriaşi“. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Miercuri, pe 15 mai, Institutul de Statistică va publica la ora 9 dimineaţa primele date semnal pentru PIB pe T1/2019, care ar putea să arate mai bine decât aşteptările, cu o creştere economică de peste 4% (T1/2019 vs T1/2018) datorită creşterii puternice a consumului din prima parte a anului ca urmare a majorărilor salariale şi o revigorare în construcţii pe fondul vremii bune din iarnă.
Din păcate industria, care are o pondere de 25% în economie, este într-o scădere puternică de ritm, de la o creştere de 8% spre o creştere de zero, din cauza încetinirii economice din Germania şi din Europa, zonă unde se duc aproape 80% din exporturile României.
Această creştere economică din T1/2019 vine însă cu o accentuare a dezechilibrelor macro – inflaţie, creşterea deficitului comercial, creşterea deficitului de cont curent, creşterea deficitului bugetar – care la un moment dat trebuie corectate, fie natural, de către piaţă, fie administrativ, prin măsuri guvernamentale.
Inflaţia este mare (în martie a fost de 4,03%) şi mai mari sunt şansele ca inflaţia să depăşească ţinta maximă a BNR, de 3,5% pe tot anul, decât să scadă sub acest nivel.
Aşteptările de creştere a salariilor susţin creşterea preţurilor şi, implicit, a inflaţiei.
Deficitul comercial, diferenţa dintre importuri şi exporturi, se măreşte din ce în ce mai mult, iar la finalul lui T1/2019 avem un deficit de 3,6 miliarde de euro, cu 37% mai mult decât anul trecut, şi cel mai mare deficit al primului trimestru din 2008 încoace.
Exporturile la T1/2019 au fost de 17,5 miliarde de euro, în creştere cu numai 3,2%, scăderea din industrie văzându-se cel mai bine, în timp ce importurile au crescut la 21,2 miliarde de euro, plus 7,4%.
Acest deficit comercial, care dacă ar urma traiectoria celui de anul trecut, ar duce la explozia la explozia deficitului de cont curent, care deja este o ameninţare externă la adresa României. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
A trecut un an de când Statele Unite îşi trasferau ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. Preşedintele Donald Trump recunoştea Ierusalimul, în decembrie 2017, drept capitală a Israel. Câteva luni mai târziu, pe 14 mai 2018, mutarea ambasadei s-a concretizat printr-o baie de sânge în Fâşia Gaza. Cel puţin 62 de palestinieni au fost ucişi atunci iar 2.400 răniţi de tiruri israeliene, potrivit oficialilor din Gaza. Câte alte ţări şi-au instalat şi ele ambasadele la Ierusalim de atunci şi până acum?
Statutul oraşului sfânt, Ierusalim, este una din problemele aflate în centrul conflictului israelo-palestinian în condiţiile în care palestinienii doresc să facă din partea de Est a Ierusalimului, ocupat şi anexat de Israel, capitala statului la care aspiră.
Statele Unite nu mai sunt un mediator în Orientul Mijlociu, declara preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas în urmă cu un an.
Guatemala a fost cea de-a doua ţară care şi-a transferat reprezentanţa diplomatică la Ierusalim, la două zile după Statele Unite. Paraguay a făcut la fel dar, îşi retransferă ambasada la Tel Aviv patru luni mai târziu, imediat după ce şi-a schimbat preşedintele.
Si alte ţări au anunţat că doresc să îşi mute ambasadele proprii dar nu şi-au mai concretizat proiectul astfel că un an mai târziu, în continuare, doar două ţări au efectuat acest schimb – Statele Unite şi Guatemala.
În ultimul an violenţele din Gaza s-au intensificat iar aproape 300 de palestinieni şi 6 israelieni şi-au pierdut viaţa. La finele lui august 2018, administraţia americană anunţa că nu va mai finanţa Agenţia Naţiunilor Unite pentru refugiaţi palestinieni, la o săptămână după ce a anulat un ajutor de 200 de milioane de dolari destinaţi palestinienilor.
Iar în septembrie 2018, Statele Unite anunţau închiderea unei reprezentanţe palestiniene la Washington, acuzând liderii palestinieni că refuză să poarte discuţii cu administraţia Donald Trump pentru deschiderea de negocieri de pace cu Israel. Misiunea juca rolul unei ambasade a Autorităţii Palestiniene în Statele Unite. (Mai multe detalii AICI)
