Plin de sine, ca de obicei, Victor Ponta a spus luni, la B1 TV, că PNL nu are niciun proiect depus pentru votul prin corespondență. Ete, nah, grozăvia! MINCIUNĂ SAU PROSTIE! PNL a depus, în 4 mai 2015, un proiect de lege, înregistrat la Senat cu nr. L419/2015. Serios, premierul României nu știe asta? Așa bine documentat este? Așa slabi consilieri și-a ales ”managerul” Guvernului? Sau, de fapt, minte?

Tot acolo și atunci, Victor Ponta a spus că nu înțelege graba liberalilor cu votul prin corespondență, deoarece, vorba dragă lui Dragnea, “decât” 6 parlamentari vor fi, indiferent dacă vor vota  2.000 sau 2 milioane de români în străinătate. Da, nu zice nimeni că nu e așa. Dar, dacă doar 6 parlamentari vor fi  la bătaie și votul prin corespondență nu dezavantajează PSD în viitorul Parlament, atunci de ce sunt atât de paralizați de spaima lui? De ce fuge PSD de această lege ca dracul de tămâie? De ce nu spargem această bubă parlamentară, dacă musiu Ponta se declară atât de relaxat de subiect?

Aceste declarații dovedesc, însă, că lui Victor Ponta i s-a urcat puterea la cap rău de tot. Obișnuit cu dictatura guvernamentală, premierul de azi al României nu mai dă doi bani pe oameni, ci îi numără ca șeptelul pe vremea lui Ceaușescu. Dar, am să răspund pe înțelesul postacului Ponta: “It`s about people, stupid!”. Pentru că la mijloc nu e o matematică inertă de electori, ci dreptul viu la vot al celor 3 milioane de români din afara țării.

Plini de fudulie, ai lui Dragnea se cred acoperiți în fața românilor… L-au pus pe Zgonea să facă mult zgomot pentru nimic și să dea impresia că PSD e preocupat de acest vot, dar totul e doar gargară și teatru ieftin. Valeriul nostru se ceartă cu AEP, se erijează în colegul lui Platon și caută principii, orice ca să prelungească la nesfârșit rezolvarea problemei. În fapt, această mascaradă ascunde doar gunoiul sub preș. Nu știu cum, dar toți actorii ratați par să se fi regăsit în PSD: Ponta – victimagiul, Zgonea – harnicuțul, Dragnea – bunicuțul.

Culmea e că, atunci când PSD vrea, legile trec în pas alergător prin Parlament. Legea pensiilor speciale ale parlamentarilor, de exemplu, care s-a înfăptuit în trei luni. Sau Legea “ciocu mic”, promovată de Dragnea, cea cu ”defăimarea socială”, care a fost “rezolvată” de Senat în două săptămâni. Și, în tot acest timp, proiectul PNL pentru votul prin corespondență putrezește. În Senat. De 6 luni.

Q.E.D.: nu e vorba de principiile platonice ale lui Zgonea, ci de lipsa de voință a duetului Dragnea&Ponta. E clar, PSD fuge de votul prin corespondență ca dracul de tămâie! Dar, oare de ce?!

Legea Votului prin Corespondență în viziunea PNL

Parlamentarii PNL au intrat, începând de luni, 5 octombrie 2015, în grevă japoneză pentru promovarea Votului prin Corespondență (folosind banderole albe inscripționate ”Votul prin corespondență”).

Acțiunea este justificată de blocajul instituit de PSD în adoptarea Legii Votului prin Corespondență, timp de mai bine de 6 luni de zile.

Votul prin Corespondență trebuie să devină lege până cel târziu pe 1 noiembrie, astfel încât să poată fi aplicat la alegerile parlamentare de anul viitor.

PNL a elaborat proiectul Legii Votului prin Corespondență ”la cheie”, pe care l-a depus în Parlament de mai bine de jumătate de an. Proiectul cuprinde toate principiile, mecanismele și soluțiile pentru ca această modalitate de vot să devină realitate.

Principii generale:

• Proiectul PNL este unul închegat, simplu și funcţional, care garantează secretul votului. Votul prin corespondență propus de PNL este la cheie, cuprinde atât principiile, cât și mecanismele rodate în democrațiile consolidate.
• Cheltuielile vor fi suportate integral de la bugetul statului. Costul estimat al votului prin corespondenţă, în urmă unei simulări, este de 4-5 euro de alegător.
• Faptul că românii din străinătate nu vor mai fi nevoiți să “investească timp şi bani” (în multe cazuri “investiţii” considerabile) în exprimarea unui drept constituţional va determina participarea tot mai mare la procesul de vot.
• Votul este un element puternic de legătură cu ţara pentru toţi românii din străinătate.
• Votul prin corespondenţă reprezintă modul în care România îi recunoaşte pe românii din străinătate drept cetăţeni deplini, egali, şi NU cetăţeni de mâna a doua în ţara de origine.
• Votul prin corespondenţă este o modalitate prin care li se certifică meritul pentru muncă depusă în străinătate, sumele considerabile trimise în țară dovedindu-se un real suport pentru economia naţională (în 2013 au trimis în ţară mai mulţi bani decât investiţiile străine directe).
• Votul prin corespondenţă este un vot alternativ, care nu exclude votul obişnuit, prin prezenţa la urne, într-o secţie de votare organizată în străinătate şi, de aceea, este obligatoriu ca acest vot prin corespondenţă să fie dublat de măsuri privind organizarea secţiilor de votare din străinătate.

Aplicabilitate:

• Legea ar urma să se aplice, în cazul adoptării, pentru alegerile prezidenţiale, alegerile parlamentare, alegerile pentru Parlamentul European şi refendumului naţional.
• Conform  propunerii legislative pentru votul prin corespondenţă, românii din Diaspora îşi pot exercita dreptul de vot prin expedierea documentelor ce cuprind opţiunea de vot prin intermediul serviciilor poştale către Biroul Electoral al circumscripţiei electorale pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Cine are drept de vot?

• Își pot exercita votul prin corespondenţă cetăţenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi au vârstă de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
• Prin cetăţean român cu domiciliu în străinătate se înţelege persoana care are cetăţenie română, drept de vot conform legislaţiei române, locuinţa statornică sau principală în străinătate, în conformitate cu prevederile legislaţiei statului respectiv şi document de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în străinătate.
• Prin cetăţean român cu reşedinţa în străinătate se înţelege persoana care are cetăţenie română, drept de vot conform legislaţiei române şi document de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în România, care se află temporar în străinătate pentru o perioada mai mare de 3 luni şi are o adresa de reşedinţa în conformitate cu legislaţia statului de reşedinţa.

Cum procedează cetăţeanul român interesat să voteze prin corespondenţă?

• Pentru a putea să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă, alegătorul trebuie să transmită o cerere la AEP, care va fi însoţită de copii nelegalizate ale documentelor care să dovedească cetăţenia română şi adresa de domiciliu sau de reşedinţa.
• Opţiunea de a-şi exprima votul prin corespondenţă se poate manifesta după anunţarea datei de organizare a scrutinului, dar nu mai târziu de 45 de zile înainte de data organizării scrutinului electoral în cazul alegerilor prezidenţiale, alegerilor parlamentare şi a alegerilor pentru Parlamentul European, respectiv 20 de zile în cazul referendumului naţional.
• În cazul în care cetăţeanul român şi-a exprimat opţiunea de a vota prin corespondenţă însă, ulterior, doreşte să renunţe la exercitarea dreptului de vot prin această opţiune, acesta poate vota la oricare secţie de votare din străinătate numai cu condiţia predării întregii corespondenţe primite către preşedintele secţiei de votare la care îşi exercită dreptul de vot.
• Alegătorul care optează pentru votul prin corespondenţă va primi acasă un plic care conţine:

1. instrucţiunile de vot,

2. un certificat de alegător pentru votul prin corespondenţă, pentru a dubla garanţia identităţii alegătorului, care se semnează de către persoană respectivă.

3. Declaraţia pe proprie răspundere, care are rolul de a certifica, prin semnătură şi datarea olografă, că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluențat de nimeni, şi fără a primi foloase materiale, potrivit prevederilor legale.

4. buletinul de vot

5. un timblu autocolant, cu anumite elemente de securitate, care imită ştampila cu "Votat" din secţiile de vot normale. Alegătorul își exprimă opţiunea de vot prin aplicarea timblului în patrulaterul dorit.

6. un sigiliu pe care îl va aplica pe plic astfel încât destinatarul, Biroul Electoral al Circumscripţiei, să poată verifica securitatea şi secretul acestui vot.

7. un alt plic cu adreasa pretipărita a destinatarului, Biroul Electoral de Circumscripţiei, care este preplătit, astfel încât alegătorul are garantată expedierea gratuită a acestui vot.

• Toate documentele sunt introduse în plicul cu adresa pretipărita, pe care alegătorul îl expediază la Biroul Electoral Central, prin intermediul unui operator poştal ales în urmă unei licitaţii.
• Acest proiect de lege privește doar cetățenii români cu reședința sau domiciliul în străinătate și oferă votul prin corespondență ca opțiune, nu ca obligație. Dacă doresc, cetățenii români cu domiciliul în străinătate vor putea vota ca și până acum la secțiile de vot deschise la ambasadele sau consulatele României.
• Proiectul prevede ca pentru fiecare scrutin să se întocmească un registru al alegătorilor cu domiciliul în străinătate și să se emită certificate de alegător. Cei care doresc să voteze prin corespondență vor trimite o cerere de înscriere în acest registru și vor fi înregistrați și vor primi plicuri de la AEP cu documentele necesare votului.
• Voturile pe care românii din străinătate le dau se vor înregistra în cadrul circumscripției electorale pentru românii din Diaspora.
• Plicurile vor trebui expediate cu cel puțin 15 zile înainte de ziua votului, cu excepția cazului de referendum național, când obligația de trimitere va fi cu 7 zile înainte.
• Pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, cetățenii din Diaspora vor putea vota fără să mai primească un nou plic de la AEP, ci doar pe baza unui buletin identic cu cel din primul tur, cu deosebirea că va fi inscripționat ”Turul 2 al alegerilor prezidențiale”.

Atribuţii AEP specifice votului prin corespondenţă:

• AEP întocmeşte un registru al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care optează pentru votul prin corespondenţă, iar o dată ce acest registru este finalizat, AEP începe transmiterea documentelor de vot.
• AEP va efectua o licitaţie, în condiţiile legii, adresată operatorilor poştali care doresc să asigure expedierea şi returnarea acestor plicuri.
• Potrivit proiectului de lege, se iau în considerare plicurile sosite nu mai târziu de 24 de ore înainte de închiderea scrutinului. Astfel, timp de 30 de zile, alegătorul se înscrie în registru, după care primeşte în maxim 15 zile plicul cu documente şi mai are la dispoziţie 30 de zile pentru a expedia acest plic la Biroul Electoral. Legea prevede că şi ambasadele pot prelua corespondenţa, cu obligaţia de a le trimite, cu curier diplomatic, în maximum trei zile de la primire, către sediul BEC.
• BEC, o dată ce primeşte aceste documente, verifică dacă plicul care conține buletinul de vot este valid şi îl introduce în urna de vot, urmând a fi deschis în momentul încheierii procesului de votare.
• În situaţia pierderii  plicurilor, răspunderea este a companiei poştale care câştigă licitaţia şi se ocupă de acesta corespondenţă.
• Legea prevede măsuri de publicitate din partea AEP şi a MAE, prin misiunile diplomatice, iar partidele politice vor avea, de asemenea, interesul de a promova această lege prin corespondenţă.